16.2 C
Suceava
iunie 13, 2024
National

Datoriile din Moștenire – responsabilități de preluat. Ce se întâmplă după decesul unui membru al familiei apropiate, cine este responsabil pentru datoriile către bancă sau către stat


Normele în vigoare ne informează că averea lăsată de defunct include atât active cât și pasive. Astfel, o parte dintre obligațiile persoanei decedate sunt transmise prin moștenire.

Moștenirea reprezintă transferul averii unei persoane în timpul vieții sale către una sau mai multe persoane după deces, conform Noului Cod Civil. Moștenirea este deschisă la data decesului persoanei, la ultimul său domiciliu.

Averea poate fi transferată prin moștenire legală, dacă defunctul nu a dispus altfel într-un testament. Deci, o parte din averea persoanei decedate poate fi transmisă prin moștenire conform voinței sale exprimate în testament, iar o parte conform legilor în vigoare, așa cum specifică legislația.

Averea poate cuprinde atât bunuri deținute cât și datorii, după cum a precizat avocatul Cristian Horogea pentru Avocatnet.ro.

„La decesul unei persoane, patrimoniul acesteia se transmite pe calea moștenirii legale sau testamentare către moștenitori. Patrimoniul unei persoane cuprinde atât un activ (bunuri, drepturi), cât și un pasiv (obligații patrimoniale, datorii etc.). Prin urmare, cei care acceptă moștenirea defunctului preiau inclusiv obligațiile acestuia”, a explicat avocatul pentru sursa citată.

Consultă și: Legea moștenirii din România: Cine este protejat sau avantajat conform Codului Civil, cine obține mai mult

Responsabilitățile Moștenitorilor pentru Datoriile Moștenite

Conform art. 1.114 și 1.115 din Noul Cod Civil, datoriile moștenite revin moștenitorilor legali și legatarilor universali, aceștia din urmă fiind persoanele care primesc averea defunctului conform testamentului său.

Avocatul a mai detaliat că printre datoriile ce pot fi moștenite se numără:

  • Obligațiile patrimoniale ale defunctului existente în patrimoniul succesor la deschiderea moștenirii, cum ar fi împrumuturi bancare, credite, despăgubiri civile pentru daune aduse terților, precum și datoriile față de moștenitori;
  • Sarcinile succesorale care includ cheltuieli funerare, costuri pentru inventarierea moștenirii, taxe și impozite pentru bunurile moștenite, etc.

Una dintre modalitățile de a evita preluarea unei datorii este renunțarea la moștenire. Conform Noului Cod Civil, renunțarea la moștenire se poate realiza printr-o declarație autentică la notar. Costul acestei declarații este suportat de persoana care renunță la moștenire și se înregistrează în registru notarial național.

Vezi și: Legea moștenirii, explicații detaliare – modul în care averea este distribuită printre moștenitori, informații despre succesiune în România

Legislația Moștenirii și Datoriile Decedatului, pe Etape

În România, legislația referitoare la moșteniri este stipulată de Codul Civil, care include și reguli despre datoriile persoanei decedate. În conformitate cu aceste prevederi, moștenirea nu include doar activele (bunurile și drepturile), ci și datoriile persoanei decedate. Prin acceptarea unei moșteniri, se acceptă implicit și responsabilitatea pentru datoriile decedatului, în limitele valorii activelelor moștenite. Iată câteva aspecte importante:

  1. Acceptarea Moștenirii: Moștenitorii pot opta între acceptarea moștenirii „fără rezerve” sau „sub beneficiu de inventar”. Acceptarea „fără rezerve” implică faptul că moștenitorii vor răspunde pentru datoriile decedatului fără restricții, inclusiv din propriile lor active, în cazul în care activele moștenite nu sunt suficiente pentru acoperirea datoriilor. Acceptarea „sub beneficiu de inventar” permite moștenitorilor să răspundă pentru datoriile decedatului doar în limita valorii activelelor moștenite, protejându-și astfel bunurile personale.
  2. Renunțarea la Moștenire: Moștenitorii au posibilitatea de a renunța complet la moștenire, caz în care nu vor fi responsabili pentru datoriile decedatului. Renunțarea trebuie să fie explicită și trebuie făcută în fața unui notar public sau a instanței judecătorești, într-un termen legal de 6 luni de la deschiderea succesiunii.
  3. Partajul Moștenirii: În cazul în care există mai mulți moștenitori, datoriile decedatului vor fi împărțite între aceștia în mod proporțional cu cota lor din moștenire. Procedura de partaj poate fi realizată voluntar (prin consensul moștenitorilor) sau prin instanță (în caz de divergențe).
  4. Creditorii Decedatului: Creditorii decedatului au dreptul să își revendice creanțele din masa succesorala. Aceștia trebuie să notifice moștenitorii sau executorul testamentar cu privire la aceste datorii într-un anumit termen legal, pentru a fi luate în considerare în partajul moștenirii.
  5. Masa Succesorală: Înainte de a distribui bunurile moștenire între moștenitori, datoriile și alte obligații ale decedatului (cum ar fi taxele și impozitele restante) trebuie achitate din masa succesorala. Numai după această etapă, bunurile rămase pot fi împărțite între moștenitori.

Este crucial ca moștenitorii să fie conștienți de aceste aspecte și să acționeze cu informații solide, având în vedere atât drepturile, cât și obligațiile ce decurg din acceptarea moștenirii. În situații complexe sau pentru clarificări suplimentare, este recomandată consultarea unui avocat specializat în dreptul succesoral.

Analizează și: Legea moștenirii 2023, în România: informații complete despre succesiune, testament și regulile legale de moștenire

Evoluția Reglementărilor cu privire la Moșteniri în ultimele două decenii, în ceea ce privește datoriile

În ultimii 20 de ani, legislația privind moștenirile din România a suferit schimbări semnificative, în special odată cu adoptarea noului Cod Civil în 2011, care a înlocuit Codul Civil din 1864. Aceste modificări au avut un impact asupra modalității în care sunt gestionate datoriile în procesul de moștenire. Iată câteva dintre modificările relevante legate de datoriile moștenite:

  1. Introducerea acceptării moștenirii sub beneficiu de inventar ca normă generală: Una dintre cele mai semnificative modificări aduse de noul Cod Civil este că acceptarea moștenirii „sub beneficiu de inventar” devine regulă generală. Acest lucru înseamnă că, în absența unei declarații explicite a moștenitorilor, se presupune că aceștia acceptă moștenirea sub beneficiu de inventar, protejându-și astfel bunurile personale de eventualele datorii ale defunctului. Această schimbare reprezintă un pas major față de reglementările anterioare, care considerau acceptarea „fără rezerve” drept implicită.
  2. Termenul pentru renunțarea la moștenire: Noul Cod Civil a modificat și termenul în care moștenitorii pot renunța la moștenire. În prezent, acest termen este de 6 luni de la data la care moștenitorul a luat cunoștință sau ar fi trebuit să ia cunoștință despre deschiderea succesiunii. Aceasta reprezintă o extindere în comparație cu reglementarea precedentă, oferind moștenitorilor mai mult timp pentru a lua decizii informate.
  3. Procesul de Inventariere: Noul Cod Civil a introdus reguli mai detaliate pentru procesul de inventariere, esențial în acceptarea moștenirii sub beneficiu de inventar. Inventarierea ajută la identificarea bunurilor, drepturilor și obligațiilor (datoriilor) succesorale, facilitând protejarea moștenitorilor împotriva datoriilor decedatului.
  4. Protecția Creditorilor: Legislația actuală oferă mecanisme prin care creditorii defunctului își pot proteja interesele, stabilind un cadru mai clar pentru notificarea datoriilor și pentru revendicarea creanțelor din masa succesorala. Acest lucru asigură un echilibru între protejarea moștenitorilor și drepturile creditorilor.
  5. Clarificări Referitoare la Datoriile și Cheltuielile Succesorale: Noul Cod Civil clarifică ierarhia plăților din masa succesorala, stabilind ordinea în care trebuie achitate datoriile și cheltuielile succesorale (de exemplu, cheltuieli funerare, datorii față de stat etc.) înainte de distribuirea bunurilor rămase către moștenitori.

Aceste modificări reflectă o tendință generală de modernizare a legislației succesorale în România, cu accent pe protejarea moștenitorilor împotriva riscurilor neașteptate și pe stabilirea unui cadru legal mai clar și mai echitabil pentru gestionarea moștenirilor. Este important ca cei implicați în procesele de succesiune să aibă cunoștință de aceste reguli și să consulte specialiști în drept pentru a naviga în mod corect prin procedurile legale.



Citește mai mult – Sursa Google News

Related posts

Portugalia, campioana europeană din 2016, a înregistrat a treia victorie consecutivă în preliminariile EURO 2024

admin

Cel mai scump oraș din România în 2023. Te costă mult mai mult să locuiești aici decât în București!

admin

România își informează aliații cu privire la propunerea sa de a-l nominaliza pe Klaus Iohannis pentru funcția de secretar general al NATO

admin

Leave a Comment