România se confruntă cu multiple provocări de natură demografică, care vor avea un impact major asupra piaței muncii în următorii 10 ani: populația țării înaintează în vârstă, tinerii activi devin din ce în ce mai rari pe piața forței de muncă, iar cererea pentru muncitori cu înaltă calificare continuă să crească, în contextul unei economii în plină expansiune, conform unei analize realizate de Centrul de Economie și Societate București (CES București).
Până în 2030, România va avea nevoie de peste 600.000 de persoane care să ocupe poziții de muncă înalt calificate și, în același timp, în următorul deceniu, fenomenul îmbătrânirii se va accentua.
În următorii 10 ani, numărul persoanelor active cu vârste de peste 65 de ani în România va crește de trei ori
O majorare cu 10% a procentului populației active cu vârsta de peste 60 de ani poate conduce la o reducere cu 5,5% a creșterii PIB pe cap de locuitor. România se situează pe locul 17 la nivel global în ceea ce privește migrația populației.
”România se confruntă cu multiple provocări de natură demografică, care vor avea un impact major asupra pieței muncii în următorii 10 ani: populația țării înaintează în vârstă, tinerii activi devin din ce în ce mai rari pe piața forței de muncă, iar cererea pentru muncitori cu înaltă calificare continuă să crească, în contextul unei economii în plină expansiune”, relevă o analiză realizată de Centrul de Economie și Societate București (CES București).
Până în 2030, România va avea nevoie de peste 600.000 de persoane care să ocupe poziții de muncă înalt calificate și, în același timp, în următorul deceniu, fenomenul îmbătrânirii va căpăta o amploare mai mare: numărul persoanelor active cu vârste de peste 65 de ani în țara noastră va crește de trei ori.
Conform datelor Institutului Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale (INCSMPS) analizate de CES București, până în 2030, domeniile care solicită muncă înalt calificată precum specialiști în IT, juridici sau din sectorul sănătății, vor înregistra creșteri ale cererii de 624.000 de persoane (în medie, 100.000 de persoane/an), în condițiile în care instituțiile de învățământ superior din țară, fie ele de stat sau private (Facultățile de Politehnică, de Administrație și Drept sau de Medicină), generează anual un total de doar 40.000 de absolvenți ai acestor domenii, conform unei estimări realizate de CES București pe baza datelor Institutului Național de Statistică.
În același timp, tot până în 2030, solicitarea de muncă din partea persoanelor cu niveluri medii sau reduse de calificare va scădea semnificativ, cu peste 400.000 de persoane, conform INCSMPS. Pentru a fi competitivi pe piața forței de muncă, aceștia ar trebui să se recalifice, fie pe locul de muncă, fie prin cursuri de reconversie profesională, pentru a obține noi aptitudini adaptate cerințelor actuale ale pieței, precum competențele în digitalizare și automatizare, durabilitate sau managementul resurselor umane, conform unui raport al Forumului Economic Mondial.
Numărul tinerilor activi pe piața forței de muncă din România este în descreștere, conform analizei
Procesul de îmbătrânire a populației s-a accentuat în ultimii ani, între 2012 și 2022, vârsta mediană a populației rezidente din România crescând de la 40,8 la 42,3 de ani, conform datelor Institutului Național de Statistică. Conform estimărilor Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (CEDEFOP), în următorii zece ani.
România ar putea avea pe piața forței de muncă un număr triplu de persoane active cu vârste de peste 65 de ani
O majorare cu 10% a procentului populației active cu vârsta de peste 60 de ani poate conduce la o reducere cu 5,5% a creșterii PIB pe cap de locuitor, după cum arată raportul Institutului Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale.
În același timp, numărul tinerilor activi pe piața forței de muncă, cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani, ar putea să scadă cu 3,5% în 2035 față de nivelul din 2020, conform CEDEFOP.
Doar 21% dintre companiile românești investesc în dezvoltarea competențelor angajaților.
Conform datelor Băncii Mondiale, în România, doar 1% din populația cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani se implică în cursuri de formare profesională, comparativ cu media europeană de 9,1%.
În schimb, doar 21% dintre companiile românești investesc în dezvoltarea competențelor angajaților adaptate cerințelor pieței forței de muncă, conform acelorași date.
În comparație, în Luxemburg, companiile pot solicita subvenții din partea statului pentru a acoperi un procent între 15-20% din cheltuielile anuale de formare a angajaților. Sprijinul acordat pentru formare este limitat la 7 competențe, inclusiv digitale, limbi străine, management sau training de afaceri, conform unei analize OCDE.
România se află printre primele 20 de țări la nivel global în ceea ce privește migrația populației
O altă provocare majoră pentru piața forței de muncă din România este fenomenul migrației. Țara noastră ocupă locul 17 la nivel global, având peste 5,7 milioane de români care au ales să lucreze și să se stabilească în străinătate. Raportul între numărul emigranților români și cel al imigranților străini care s-au stabilit în România este de 6 la 1, conform Organizației Mondiale a Migrației.
În paralel, România importă din ce în ce mai multă forță de muncă în ultimii ani, în special din Asia. În 2023, doar în București și județul Ilfov, lucrau aproape 30 de mii de persoane venite din Asia, majoritatea din Turcia, Nepal, Sri Lanka, China, India sau Bangladesh, conform datelor oficiale ale Inspectoratului General pentru Imigrări. Conform datelor publice analizate de CES București, aceștia activează preponderent în domenii precum construcții, HoReCa, transporturi sau retail.
Pe de altă parte, datele oficiale ale Ministerului Afacerilor Externe arată că majoritatea românilor din cei 5,7 milioane plecați în străinătate sunt stabiliți în țări precum Italia, Spania, Marea Britanie sau Germania și lucrează în special în domenii precum agricultura, vânzările, construcțiile, sistemul medical sau IT. Printre motivele principale ale exodului românilor se numără nivelul mai ridicat al remunerației în alte țări, sistemele de sănătate performante, infrastructura educațională evoluată, mentalitatea sau condițiile climatice mai prielnice.
Educația contribuie în mod semnificativ la sporirea productivității, la creșterea economiei naționale, dar și la identificarea și promovarea inovației, care aduce cu sine crearea de noi locuri de muncă mai bine plătite, după cum sugerează un alt raport OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), unul dintre cele mai importante foruri interguvernamentale, la care România a solicitat oficial aderarea din 2022, dar procesul de integrare poate dura chiar și 4-5 ani, conform informațiilor publice. De exemplu, în Belgia, contribuția educației la economie este de 14%, conform unui studiu realizat de Jurnalul Internațional de Știință și Cercetare. Practic, educația și specializarea continuă a populației active, în concordanță cu dezvoltarea economică și tehnologică, reprezintă fundamentul unei economii sănătoase și competitive.
Finanțarea scăzută a sistemului educațional joacă un rol esențial
România se numără printre statele europene cu una dintre cele mai reduse finanțări ale sistemului educațional, de doar 3,2% din PIB față de media europeană de 4,8%, iar acest aspect se reflectă în scăderea numărului de studenți și masteranzi care urmează învățământ superior în universitățile din țară. Între 2020 și 2022, instituțiile de învățământ superior din România au înregistrat o descreștere de aproape 22.000 de tineri, conform datelor Institutului Național de Statistică.
O organizație independentă pentru analiză, cercetare și informare cu privire la mediul economic și societate, CES București (Bucharest Center for Economy & Society), a fost înființată cu scopul de a contribui la dezbaterile asupra celor mai semnificative subiecte din România, având drept obiectiv susținerea unui mediu de afaceri competitiv și dezvoltarea socială durabilă.