12.9 C
Suceava
iunie 16, 2024
National

Cine poate însănătoși România. Bariera OECD cu resursele de la PNRR

Alexandru Rafila oferă evaluarea. Drumul către OECD, cel mai important obiectiv de politică externă al României, după integrarea în NATO și UE, trece prin PNRR.

Dintre toți conducătorii de la Ministerul Sănătății care s-au succedat în 16 ani de când suntem membri ai UE, Alexandru Rafila se remarcă prin determinare de a lăsa o moștenire durabilă și prin oportunitatea neașteptată oferită de fondurile europene pentru refacerea post-pandemie cu Covid 19. Rafila mai are de partea sa presiunea de a atinge obiectivul major de politică externă neîndeplinit al României – aderarea la OECD.

„Îndeplinirea cerințelor de aderare în decursul acestui an este o prioritate a Ministerului Sănătăţii și se referă, în primul rând, la accesul la servicii de sănătate de calitate, care este condiționat de continuarea investițiilor pornite prin PNRR, digitalizarea și dezvoltarea cadrelor medicale”, a afirmat ministrul Sănătăţii la debutul acestui an crucial.

La finele lui februarie, Rafila a semnat chiar la palatul Victoria, în prezența premierului Marcel Ciolacu, contractele pentru construcția spitalelor regionale de urgență din Iași și Cluj. După o alocare de 1,4 miliarde de euro, în 2026 România va dispune de aceste două spitale regionale, o promisiune deja veche de 15 ani, făcută de clasa politică din România.

Resursele financiare din PNRR destinate domeniului sănătății reprezintă așadar ultima ocazie pentru îmbunătățirea sistemului medical din România, avertizare repetată de secretarul de stat, Alexandru Rogobete, colaboratorul lui Rafila de la preluarea mandatului de ministru, în noiembrie 2021. Starea critică a sistemului medical românesc se resimte în orice interacțiune cu acesta. Într-un studiu IPSOS realizat la sfârșitul anului 2022, jumătate dintre respondenții din cele 34 de țări incluse în cercetare percep serviciile medicale din țara lor ca fiind de calitate bună sau foarte bună. România se situează pe ultimele locuri, sistemul său medical fiind mult sub media globală. Reuters menționa într-un articol din anul precedent că „sistemul de sănătate din România, unul dintre cele mai puțin dezvoltate din Uniunea Europeană, a fost afectat endemical de corupție, ineficiență și gestionare politizată”. „În ultimele trei decenii, statul a construit un singur spital, cheltuiește cel mai puțin pentru sănătate din UE, iar zeci de mii de medici și asistente au migrat”, remarca Reuters.

Misiunea duo-ului Rafila – Rogobete pare un deziderat irealizabil pentru o țară ca România, unde reformele sunt blocate la fiecare schimbare de guvernare. Contextul marcat de conflictul din Ucraina pare să ofere un cadru stabil transpartinic în care domeniul medical, sprijinit de fondurile europene, își poate schimba în cele din urmă fața. Este pentru prima oară, în ultimii 31 de ani, când România are acces la resurse europene nerambursabile, dedicate în principal sectorului sănătății.

Până acum, Rogobete a condus echipa care, cu rapiditate, a lansat proiecte de 2,1 miliarde de euro menite să modernizeze infrastructura medicală și să îmbunătățească reziliența și capacitatea de răspuns a sistemului medical din România.

„Până acum, au existat diverse linii de finanțare, dar niciuna nu a vizat îmbunătățirea infrastructurii, în special a sistemului de sănătate, și din acest punct de vedere, într-adevăr, este un moment istoric în ultimele 30-31 de ani, un moment care, cred eu, va transforma sistemul de sănătate în următorii ani. Vorbind despre miliarde de euro”, sublinia Rogobete anul trecut în cadrul unui podcast.

„Asigurarea accesului universal la servicii medicale reprezintă o datorie a guvernelor pe care trebuie să o îndeplinească până în anul 2030. Dezvoltarea medicinei primare și a serviciilor ambulatorii specializate reprezintă cheia succesului. Investițiile în domeniul sănătății nu se rezumă doar la infrastructură, ci și la formarea cadrelor medicale calificate, un aspect ce nu poate fi niciodată înlocuit de tehnologie sau inteligență artificială”, a subliniat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, în septembrie 2023, la o reuniune a Adunării Generale a ONU de la New York, dedicată accesului universal la serviciile medicale, eliminării tuberculozei până în 2030 și pregătirii statelor membre în caz de criză sanitară.

Întrucât este un domeniu ale cărui progrese în România au fost împiedicate de corupție, Rafila a inițiat demersuri către Ministerul american al Justiției și FBI pentru semnarea unui Memorandum de colaborare cu Ministerul Sănătății în combaterea corupției în proiectele finanțate cu bani internaționali. În urma acestor demersuri, menționăm că vara trecută, Alexandru Rogobete, coordonatorul atribuirii fondurilor europene, a participat la un curs de zece zile în SUA despre metodele de combatere a corupției în achizițiile publice guvernamentale, curs desfășurat în colaborare cu Ministerul american al Justiției.




Citeste mai departe – Sursa Google News

Related posts

Viktor Orban le-a purtat noroc fotbaliștilor de la Sepsi în meciul cu oltenii: 'A fost frumos, băieți!' (FOTO)

admin

Companiile de stat vor reduce cu 50% numărul de consilieri ai directorilor generali şi directorilor generali adjuncţi

admin

Lovitură dură pentru șoferi! Riscați amenzi usturătoare dacă faceți această faptă în trafic

admin

Leave a Comment