Tribul batavilor, cunoscuți pentru abilitățile lor de luptă, au stăpânit teritoriul din Dacia pentru mai mult de un secol sub conducerea Imperiului Roman, lăsând în urmă un important castru situat la granița de nord a imensului imperiu.
Explorări arheologice la castrul roman din Războieni Cetate FOTO Historia
O comunitate mică din Transilvania a fost gazda batavilor, un trib germanic renumit, stabilit în regiunea deltei Rinului, în teritoriul care astăzi reprezintă Țările de Jos. Acești luptători erau vestiți pentru abilitățile lor de călărie și înot, putând traversa fluviul înotând fără a pierde formarea de marș.
La Războieni Cetate, situată în județul Alba, a existat un important castru roman în Dacia. Împăratul Hadrian a dispus staționarea unei mari unități de cavalerie batave, compusă din 1.000 de călăreți, pentru a apăra castrul și a exploata sarea de la Ocna Mureș, situată în apropiere. Aceștia aveau rolul de a apăra granița de nord a Imperiului Roman, precum și de a acoperi distanța între cele două legiuni din zonă, Legiunea XIII Gemina de la Apulum (Alba Iulia) și Legiunea V Macedonica de la Potaissa (Turda).
Batavii și-au ridicat castrul și au îndeplinit cu dăruire misiunile primite, inclusiv apărarea graniței de nord a Imperiului Roman.
Așezare arheologică distrusă de comuniști
Doar recent au început cercetările sistematice în zona castrului roman de la Războieni Cetate. Timp de peste 40 de ani, un profesor pasionat de istorie din localitate, Pantelimon Popovici, a susținut importanța istorică a castrului și a adunat obiecte valoroase descoperite în zonă, multe dintre acestea fiind găsite accidental în urma activităților agricole.
„Venind ca profesor în Războieni în 1975, m-a fascinat importanța istorică a localității. De-a lungul anilor, au fost descoperiri semnificative. Din nefericire, înainte de sosirea mea acolo, angajații fostului CAP au afectat zona castrului roman săpând, deoarece plugurile agricole loveau obiectele vechi din piatră aflate în sol. Au încărcat două remorci cu o mulțime de artefacte și le-au aruncat într-o vale. Nimic nu a putut fi recuperat. A fost o tragedie incredibilă“, relatează Pantelimon Popovici pentru „Weekend Adevărul“.
Amplasarea castrului roman din Războieni Cetate FOTO Historia
Sutele de obiecte (țigle, cărămizi, statuete, ulcioare) adunate de el din câmpuri erau expuse în sala de clasă.
„Aveam vizite dese de la alți profesori care mă întrebau de ce nu le păstrez sub cheie pentru a evita furtul. Le-am spus că aici stătea secretul: dacă le blochez, atunci sigur vor fi furate. Erau vizibile, le puteai atinge și, oricum, la acea vreme nu aveau o valoare materială, ci mai degrabă istorică“, a adăugat profesorul. El menționează că, la un moment dat, administrația orașului olandez Nijmegen, centrul administrativ al tribului batavilor, a organizat o expoziție amplă cu artefacte din toate regiunile europene pe unde au ajuns strămoșii lor. „Au fost trimise obiecte și din Războieni. Am sugerat primarului din Ocna Mureș să inițieze un parteneriat cu orașul olandez, pornind de la istoria comună de acum aproape 2.000 de ani“, a declarat Popovici.
Localitatea Războieni Cetate face parte din prezent din municipiul Ocna Mureș, cunoscut în trecut pentru minele de sare și stațiunea balneară din zonă. Băile sărate au fost redeschise în 2023, dar exploatarea sării în subteran nu mai este posibilă, având în vedere că galeriile au fost inundate de apelor râului Mureș în 1912.
Centurionul născut „La Batavi“
Profesorul Popovici a desfășurat cercetări de-a lungul timpului care au demonstrat conexiunea directă a localității cu batavii.
„Pe o inscripție descoperită în 1993 de arheologi francezi în Siria este menționat numele unui centurion (oficial militar) roman, Aelius Verecundinus, «natus in Dacia Ad Batavos». Toponimul «Ad Batavos», tradus ca «La Batavi», apare pentru prima dată și este posibil să reprezinte vechea denumire a localității Războieni Cetate. Castrul roman din această zonă găzduia, potrivit peste 40 de ștampile pe țigle și cărămizi, trupa de cavalerie Ala I Batavorum Milliaria“, afirmă profesorul de istorie.
Decoratul profesor Popovici s-a pensionat, iar artefactele descoperite au fost predate Muzeului Unirii. „Era cea mai importantă trupă de cavalerie din provincia romană Dacia și a rămas aici până la sfârșitul administrației romane. Misiunea lor era să apere o porțiune importantă de frontieră a provinciei și, totodată, exploatarea sării de la Salinae (Ocna Mureș)“, declară profesorul.
Din punct de vedere cronologic, batavii au fost staționați în Dacia între anii 136/138 d.Hr. și până la retragerea romanilor în timpul împăratului Aurelian, în 253 d.Hr.
Profesorul Pantelimon Popovici povestește și o legendă conform căreia satul era legat de ocnele de sare printr-un tunel sub râul Mureș, utilizat pentru transportarea sclavilor la locul de muncă. Importanța strategică a localității, din punct de vedere al rutelor de comunicație, este relevată și în zilele noastre.
Războieni Cetate este un important punct de cale ferată din Transilvania, fiind amplasat la distanțe egale față de Alba Iulia, Cluj-Napoca și Târgu Mureș: de aici se desprinde linia de cale ferată către aceste trei destinații.
Excavații arheologice
Cercetările arheologice sistematice în situl Războieni Cetate au început în 2017 și continuă anual. Acestea sunt coordonate de Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia și se desfășoară în colaborare cu Universitatea „Babeș-Bolyai“, avându-i ca responsabili pe arheologul George Bounegru din Alba Iulia și Rada Varga, reprezentant al Centrului de Studii Romane al instituției din Cluj-Napoca. O campanie este organizată anual, în lunile iulie și august.
„Castrul este amplasat pe o terasă deasupra râului Mureș, orientarea vestică-estică a fortificației corespunzând traseului drumului roman. Protecția și securitatea castrului sunt asigurate de un sistem dublu de șanțuri, dar și ziduri, cel puțin într-o etapă a construcției sale, fiind din piatră. Suprafața fortificației mărginită de șanțuri se întinde pe 5
