16.3 C
Suceava
iunie 13, 2024
National

Avertisment din partea Comisiei Europene pentru România: Există vulnerabilități în ceea ce privește deficitul fiscal și contul curent, fiind expusă la schimbările de percepție ale investitorilor și la șocurile externe. Creșterile salariale constituie un pericol


Chiar dacă s-au observat unele îmbunătățiri, România se confruntă încă cu slăbiciuni legate de deficitul fiscal și de contul curent. Măririle salariale minime au alimentat extinderea generală a salariilor, având posibile consecințe negative asupra persistenței inflației și asupra echilibrului extern, conform unui document emis de Comisia Europeană și analizat de Profit.ro.
 

„Deficitul public și de cont curent, laolaltă cu rata inflației ridicată, care se situează deasupra nivelurilor dinaintea pandemiei, fac economia vulnerabilă la diverși șocuri. S-au înregistrat progrese în reducerea deficitului de cont curent în 2023, în special datorită politicii monetare și consumului privat mai redus. Cu toate acestea, dacă politica actuală va rămâne neschimbată, riscurile asociate poziției externe sunt prognozate să rămână considerabile în anii ce urmează.

 

Unul dintre factorii principali ce au condus la un nivel ridicat al deficitului de cont curent este volumul semnificativ al deficitului bugetar subiacent, care nu a fost corectat suficient în ultimii ani. În cadrul politicilor aflate în vigoare, persistența deficitelor publice ridicate ar putea duce la o creștere a îndatorării externe și la o creștere a dependenței României de sursele externe de finanțare, făcând țara vulnerabilă la schimbările de percepție ale investitorilor și la șocurile externe”, a menționat Comisia Europeană.

Evoluția recentă a salariilor și prețurilor poate avea un impact negativ asupra competitivității costurilor. În 2021 și 2022, creșterea costurilor unitare reale ale forței de muncă a fost, în mare parte, similară cu cea a Uniunii Europene, iar România nu a pierdut teren în ceea ce privește competitivitatea costurilor. Această situație s-a modificat în 2023, când salariile nominale au crescut cu aproximativ 15% și salariile reale cu aproape 5%, mult peste productivitatea muncii, a subliniat Comisia. 

Piața forței de muncă se menține tensionată și, deși presiunile asupra cererii interne s-au diminuat, salariile reale cresc mai rapid decât productivitatea, ceea ce ar putea încetini procesul de dezinflație și ar putea subrezi competitivitatea costurilor în viitor. 

Prin urmare, majorările salariului minim au dus la creșteri semnificative ale puterii de cumpărare pentru angajații care primesc salariul minim, contribuind la reducerea inegalităților sociale și la stimularea cererii interne. Cu toate acestea, majorările salariale minime au alimentat și extinderea generală a salariilor, cu potențiale efecte negative asupra persistenței inflației și asupra echilibrului extern.

 

Stabilirea unei traiectorii credibile pentru consolidarea fiscală reprezintă prioritatea principală pentru reducerea riscurilor la adresa stabilității economice. Aceasta necesită implementarea reformelor fiscale structurale prevăzute în planul de redresare și reziliență, în special cele care își propun să sporească veniturile publice structural, precum și o disciplină bugetară mult mai riguroasă decât în anii precedenți. O progresie semnificativă în consolidarea fiscală ar apăra stabilitatea macroeconomică și ar putea permite, în cele din urmă, o relaxare treptată a politicii monetare, cu consecințe limitate asupra creșterii.



Citește mai mult – Sursa Google News

Related posts

PENNY România | 3RO (TripluRO) – produse cu ingredientul principal din România, procesate şi ambalate în ţară

admin

RELOC Craiova și ABB, parteneriat pentru modernizarea locomotivelor în România. Opinia președintelui RELOC despre contractul în valoare de peste 91 de milioane de euro

admin

SURSĂ DESCHISĂ. Edilul Daniel Băluță, Acorduri-Cadru De Peste 7 Miliarde Lei. Companiile Care Au Obținut Fonduri Înainte De Competiția Electorală. Cine deține Controlul

admin

Leave a Comment