Odată cu amenințarea unui posibil conflict, Ministerul Apărării Naționale a reușit să utilizeze doar 1,6% dintr-un buget de 2,5% din produsul intern brut alocat pentru anul 2023: 60% pentru resurse umane și numai 21% pentru achiziții de echipamente.
Importanța echipării militare, conform experților FOTO Mircea Moira/Shutterstock
În anul 2023, România a alocat 2,5% din PIB pentru Ministerul Apărării Naționale (MApN), dar a reușit să cheltuie doar 1,6%, conform unei analize NATO. Prin raportare la acest prag, țara se situează sub media Alianței, care este de 1,73%. „Datele Alianței, bazate pe informațiile colectate până în februarie 2024, arată că Armata a cheltuit de fapt 1,6%, sub pragul minim cerut de NATO”, se menționează într-un raport al NATO privind cheltuielile membrilor săi. Astfel, România nu a atins obiectivul obligatoriu de 2% din PIB pentru sectorul Apărare decât în anul 2020, după cum arată documentul citat. Practic, MApN a primit 2% din PIB încă din 2017, dar doar într-un singur an a reușit să utilizeze integral acești bani. Chiar și în 2022, MApN nu a cheltuit 2%, ci numai 1,7% din PIB, conform datelor furnizate de NATO.
Din totalul bugetului alocat anului precedent, peste 21% din sumă au fost direcționați către achiziții de echipamente, puțin peste pragul impus de Alianță, dar considerabil sub nivelul înregistrat de țări din Est precum Polonia, care a alocat peste 53%. Armata Română a suportat însă costuri considerabile cu resurse umane, aproape 60% din buget. Ulterior, guvernul a retras o parte din fondurile alocate, iar unele programe de achiziții au fost anulate sau amânate. Ministerul Apărării a explicat, într-un interviu acordat TVR, motivul pentru care cheltuielile din 2023 au reprezentat 1,6% din PIB.
Vinovăție națională
„Toată lumea fuge, nu recunoaște realitatea. Ne confruntăm cu o problemă majoră, putem discuta chiar despre trădare națională. Cum poți să nu faci nimic atunci când, în caz de necesitate, Armata dispune de muniție pentru infanterie, de exemplu, pentru doar câteva zile. Subliniez, câteva zile. Acest aspect reprezintă o problemă extrem de gravă, însă nimeni nu întreprinde măsuri pentru remedierea ei. De patru sau chiar cinci ani se emit semnale de alarmă cu privire la stocurile de muniție, de la calibru 7,62 mm la 155 mm, dar nimeni nu acționează. Spre părerea mea, în special în contextul conflictului din Ucraina, oficialii militari ar fi trebuit să ceară nu doar 2,5% din PIB, ci dublul acestei sume, iar până la 31 decembrie 2023, trezoreria MApN ar fi trebuit să fie complet golită”, opiniază analistul militar Aurel Cazacu.
Beneficiile echipării militare
Specialistul militar a prezentat trei motive pentru care dotarea Armatei este benefică. „Fără îndoială, în primul rând, o echipare modernă a Armatei Române reprezintă un puternic factor de descurajare. Practic, dacă demonstrezi că deții resurse, nu mai este nevoie să aplici forța, un eventuale dușman, precum Rusia în prezent, va analiza de două ori situația. Cineva ar putea argumenta că investești fără rost în sisteme pe care nu le utilizezi, dar aceasta este o percepție eronată, cheltui banii pentru a menține stabilitatea. Apoi, foarte important, dacă Armata are la dispoziție echipamente moderne, populația își recăpătă încrederea. Cu arme moderne și cu echipamente de protecție de ultimă generație, fluxul de tineri care se înrolează ar fi unul natural, nu una forțat cum este în prezent. Desigur, toate aceste echipamente presupun costuri, dar acesta este prețul pe care trebuie să-l plătim pentru a evita deficitul de personal în cadrul Armatei. În cele din urmă, extrem de important, dotarea MApN cu arme moderne implică și o creștere economică. De obicei, astfel de contracte de achiziții prevăd clauze care impun implicarea în procesul de producție a entităților industriale din România. Aceasta înseamnă un flux de bani către țară. Mai departe, aceste entități se ocupă de mentenanță sau producția de piese de schimb, consumabile, încasând astfel noi sume pentru economia României”, a subliniat Aurel Cazacu.
Listă de achiziții MApN pentru 2024
În linii mari, pentru anul în curs, MApN dispune de un buget de 95,22 miliarde de lei (credite de angajament), în creștere cu 44,68% față de execuția preliminară din 2023, care a totalizat 65 de miliarde de lei. Din perspectivă investițională, MApN va continua anumite programe de achiziții vitale, dar va iniția noi achiziții de echipamente esențiale. Printre acestea se numără sisteme complexe precum cele pentru securitate cibernetică și apărare, război electronic mobil, precum și rachete antiaeriene cu rază foarte scurtă de acțiune MANPAD, un batalion de tancuri principale de luptă Abrams M1A2 SEPv3, elicoptere cu capacitate de luptă la suprafață de tipul H215M, vehicule tactice blindate ușoare de tip ATBTU, sisteme obuzier autopropulsate pe șenile de calibrul 155 mm, și vehicule amfibii de asalt de tip AAV-7.
De asemenea, în 2024, MApN va investi în modernizarea navelor purtătoare de rachete și va trece la utilizarea muniției americane NSM, precum și va iniția procedurile de achiziție a două submarine. În plus, militarii vor primi muniție pentru sistemele PATRIOT și pentru avioanele F-16. În cazul ultimei mențiuni, suma de 186 de milioane de dolari va fi alocată pentru 186 de rachete aer-aer cu ghidaj radar și rază medie de acțiune AIM-120 AMRAAM, și 239 de milioane de dolari pentru 299 de rachete aer-aer cu ghidaj infraroșu și rază scurtă de acțiune AIM-9X SIDEWINDER.
Suma alocată de MApN pentru aceste programe de achiziții este semnificativă, având în vedere că doar sistemele de obuziere autopropulsate (trei sisteme) vor costa 1,15 miliarde de euro, tancurile Abrams (un batalion-54 de unități) vor necesita 1,07 miliarde de dolari, iar pentru cele două submarine se vor aloca în jur de 3 miliarde de euro (cost estimat). Desigur, aceste sume vor fi plătite etapizat pe durata derulării contractelor.