Opinia a trei specialiști internaționali în domeniul energiei, prezenți la conferința „Romanian Energy Market Conference. Securitatea aprovizionării cu gaze după eliminarea plafonării prețului”, organizată de Asociația Energia Inteligentă, este una fermă împotriva intervenției statului în piață. Aceștia susțin că politica de control al prețurilor este de fapt suportată de contribuabili, prin intermediul impozitelor și creșterii costurilor la achiziții.
Ei subliniază necesitatea ca piața să opereze în mod liber, deoarece se reglează singură și oferă tarife competitive. De asemenea, argumentează că intervenția autorităților în stabilirea prețurilor la energie nu mai este justificată în prezent. În același timp, surse din diverse state europene confirmă că criza energetică a luat sfârșit și că au fost adoptate măsuri pentru liberalizarea pieței de energie.
Doug Wood, președintele Comitetului pentru Gaz la Energy Traders Europe, a declarat că „Nu există nicio motivare pentru a continua reglementarea pieței. Aceasta nu va avea consecințe pozitive. Sperăm ca aceste măsuri să fie stopate sau suspendate”.
De asemenea, în cadrul conferinței, Aura Săbăduș, expert senior la compania de consultanță ICIS Londra, a subliniat că unii consumatori erau dispuși să plătească prețuri mai ridicate în timpul crizei. Sprijinul ar trebui să fie acordat doar celor vulnerabili. „În alt caz, reglementările vor duce la impozite mai mari. Acesta este exact ceea ce se întâmplă în prezent, în România și alte țări. Controlul excesiv al statului distorsionează piața. Mai degrabă decât să îi permită să funcționeze liber, rezultatul este un haos imens de probleme. Economisul Friedrich Hayek a afirmat că este absurd să crezi că o singură persoană din Guvern poate avea cunoștințe despre tot ceea ce se întâmplă pe piață. Piața – da. Piața reacționează natural în fața provocărilor”.
„Pentru ei, un mediu liber de tranzacționare înseamnă manipulare”
Primești aprobare financiară în 24 de ore.
Conform descrierii făcute de AEI, Uniunea Europeană a adoptat numeroase reglementări, dar majoritatea țărilor au renunțat deja la plafonare sau alte măsuri. Însă, România alege să continue această schemă. Termenul actual expiră în martie 2025, dar statul a decis să prelungească perioada de tranzitie cu un an, cu piața nefiind complet liberalizată.
„Reglementările deteriorează încrederea investitorilor. Cine ar investi într-o țară care impune companiilor o taxă de 98%? Cei care rămân sunt eroi. Este deplorabil! (n.a. statul taxează cu 98% marja de profit a oricărui trader care revinde energie electrică pe piața internă). România deține un potențial semnificativ, dar se situează, din nefericire, în fruntea clasamentului în ceea ce privește rigiditățile legislative. Deține resurse importante, dar politici greșite. Piața nu este lăsată să opereze liber”, a adăugat Aura Săbăduș.
Întrebată de ce autoritățile nu au încredere în piața liberă, Aura Săbăduș a explicat că politicienii nu au o înțelegere corectă a acesteia. „Ei consideră că o piață liberă înseamnă manipulare. Și încearcă să creeze o dependență a populației față de ei. Aceste practici sunt observate și în alte țări din regiune. Este inacceptabil! Mentalitatea economiei centralizate încă persistă la politicieni, dar România nu mai este o națiune săracă. Statul ar trebui să sprijine numai consumatorii vulnerabili.”
Un al treilea expert în energie, prezent la evenimentul organizat de AEI, Levente Lukacs, Expert Senior în cadrul Central European Gas Hub AG, a consolidat argumentele prezentate de celelalte figuri de marcă: „Nu poți pune frână pieței dacă vrei să fii competitiv. Trebuie să ne întrebăm câte companii vor supraviețui. Știu multe firme care s-au confruntat cu dificultăți în România din cauza acestor măsuri. Vedem companii care își încetează activitatea”, a conchis acesta.
Cum ar trebui gestionată tranziția către o piață liberă, conform specialiștilor
În cadrul conferinței „Romanian Energy Market Conference. Securitatea aprovizionării cu gaze în perioada post-plafonare a prețurilor”, organizată de Asociația Energia Inteligentă, experții în domeniul energiei au oferit o serie de recomandări destinate autorităților din România pentru a se adapta mai eficient unui peisaj energetic în continuă schimbare.
Specialiștii au accentuat importanța conformării la normele europene și necesitatea unei piețe energetice libere, subliniind că momentul actual este ideal pentru a pregăti dereglementarea pieței, având în vedere tarifele reduse actuale.
De asemenea, pentru a atrage un număr mai mare de investitori, este vitală reducerea taxelor și crearea unui cadru favorabil pentru afaceri, au evidențiat cei prezenți la conferința AEI. Au subliniat importanța angajării pe criterii de merit în cadrul companiilor de stat, nu pe criterii politice, afirmând că aceste companii trebuie să fie operaționale și să respecte regulile pieței, nu directivele politice.
Extinderea capacității de producere a energiei electrice și a gazelor este considerată vitală. În acest sens, proiectul Neptun Deep a fost menționat ca fiind crucial. Se remarcă faptul că în 2022, România ar fi putut beneficia de o sursă de aprovizionare suplimentară, evitând astfel disconfortul consumatorilor. Din păcate, intervenția constantă a Guvernului a privat țara de această resursă valoroasă, chiar într-un moment de maximă necesitate.
Pentru a asigura o înțelegere corectă și completă a situației energetice actuale, experții subliniază importanța unei informări corecte a populației. Ei consideră că în prezent, cetățenii nu dispun de suficiente informații despre situația actuală și modul de abordare a acesteia, atribuind mass-mediei un rol esențial în acest proces de informare. O astfel de abordare detaliată și bine fundamentată ar putea juca un rol crucial în asigurarea securității energetice a României în perioada post-plafonare a prețurilor.
În restul UE, criza energetică este considerată depășită
Un studiu realizat de Reuters la finalul anului 2023 arăta că majoritatea țărilor din blocul comunitar au depășit criza energetică după ce Comisia Europeană a instituit măsuri pentru a preveni alte perturbări în anii viitori. „Companiile europene din sectorul de utilități vor continua să înregistreze creșteri atât în ceea ce privește fluxurile de numerar, cât și investițiile, dar la un ritm mai moderat. Tarifele extrem de ridicate la energie observate în 2022 și 2023 revin la un nivel normal.”
În Franța, conform unui raport ING din începutul anului 2024, unde jumătate din parcursul nuclear era indisponibil din cauza programelor extinse de întreținere, prețul de bază pentru un an a fost de 548 euro/MWh în 2022 pe piața angro. Absența disponibilității nucleare în stat, combinată cu perturbările generate de redresarea economică europeană și aproape finalizarea cumpărăturilor de gaze naturale din Rusia, a determinat companiile europene din sectorul de utilități să caute alte surse de gaz, demarându-se astfel un proces de revenire la normal a prețurilor la energie în 2023. „Odată cu creșterea achizițiilor din Norvegia și aprovizionarea cu gaze naturale lichefiate din America de Nord și Qatar, prețurile la gaze revin la nivele mai scăzute și mai stabile”, au explicat economiștii încă din luna ianuarie.
Prețul gazelor naturale din Olanda, pe TTF (cu o lună înainte), se situa în jurul valorii de 32 euro/MWh la sfârșitul anului 2023, fiind mult sub nivelul observat în 2021-2022, dar totuși de două ori mai mare decât prețul plătit de consumatori în perioada 2016-2019.
Conform analizei ING, în apogeul crizei energetice, statele membre ale Uniunii Europene au convenit asupra unor măsuri pentru a gestiona prețurile excesive. Mecanismul de Corecție a Pieței face parte dintre aceste măsuri, inclusiv în acțiunile extinse întreprinse de autoritățile române (plafonarea se activează în cazul depășirii prețului TTF de 180 euro/MWh timp de trei zile lucrătoare, și când prețul TTF este cu 35 euro/MWh mai mare decât prețul de referință ce reflectă tarifele internaționale pentru aceleași trei zile lucrătoare). Cu toate acestea, în ciuda anticipării unor șocuri viitoare de către Bruxelles, se consideră, în general, că disfuncționalitatea asociată cu finalul pandemiei și invazia Rusiei în Ucraina s-a încheiat. „Piețele s-au adaptat. Provocarea perpetuă a Europei este înlocuirea gazului rusesc, relativ ieftin și livrat prin conducte, cu gaze naturale lichefiate, relativ scumpe, punând în pericol competitivitatea industrială, dar aceasta este o problemă cronică, nu una de criză.”
În ceea ce privește sectorul petrolului, producția internă de țiței și condensate din SUA a continuat să crească, depășind vârful atins înainte de pandemie în august 2023. Alte surse de producție non-OPEC cresc de asemenea constant. Datele de înaltă frecvență din SUA indicau că stocurile comerciale de țiței erau cu 12 milioane de barili (+3% sau +0,26 deviații standard) peste media sezonieră a ultimilor zece ani la mijlocul lunii noiembrie, sugerațiile fiind că piața s-a aprovizionat în mod confortabil, după cum arată raportul amintit.
În privința gazelor, Europa a trecut printr-un iarnă neobișnuit de caldă în 2022/23, ceea ce a dus la o scădere a consumului și la reducerea semnificativă a cererii industriale din partea utilizatorilor intensivi în energie, pe măsură ce fabricile și-au oprit activitatea. Europa a reușit să înlocuiască parțial gazul din Rusia cu mai multe importuri de gaz natural lichefiat, oferind prețuri mai competitive decât alte țări din Asia de Sud și de Est în iarna 2022/23, transferând astfel partea majoră a ajustării asupra țărilor mai sărace.
În ceea ce privește cărbunele, creșterea producției miniere din China și expansiunea semnificativă a energiei regenerabile, atât eoliene cât și solare, au contribuit la facilitarea disconfortului și au permis companiilor producătoare să își mărească stocurile de combustibil. Alte influențe care au contribuit la normalizarea situației includ niveluri ridicate de producție hidroelectrică în Brazilia, reducând astfel necesitatea importurilor de gaze naturale lichefiate, și o toamnă mai blândă în Europa de Nord-Vest în 2023.
Cu toate acestea, factorul comun rămâne creșterea exponențială a prețurilor din 2021 și 2022, care a accelerat și a redus durata procesului de ajustare intr-un interval relativ scurt, conform raportului. „În urma unei perioade dificile și dureroase în 2021 și 2022, producția, consumul și stocurile au devenit mult mai stabile la sfârșitul anului 2023 și începutul anului 2024, astfel încetând faza de criză.”
