12.9 C
Suceava
iunie 16, 2024
National

“România nu reprezintă o excepție negativă în Europa”. Un fost ministru de Finanțe caracterizează poziția țării noastre în contextul deficitelelor globale VIDEO


Dezbaterile privind deficitul bugetar ridicat și situația critică în care se află țara noastră din 2019 au captat atenția publicului, însă se acordă puțină importanță contextului economic european sau global când analizăm situația României, cu excepția momentelor în care menționăm faptul că suntem singura țară din Uniunea Europeană aflată sub acest tip de procedură. În emisiunea Business Focus de la Ziare.com, Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a oferit o perspectivă mai amplă asupra deficitelor semnificative la nivel global, permițându-ne să plasăm situația României într-un context mai larg al deficiențelor în administrarea veniturilor și cheltuielilor naționale.

Statele cu împrumuturi publice și deficite extrem de ridicate – rezistența economiilor dincolo de indicatori macroeconomici singulari

Cifrele pot fi înșelătoare, evidențiază președintele Consiliului Fiscal. A pornit exemplificând cu datoria publică a Japoniei, care depășește 200% din Produsul Intern Brut. China, la rândul său, se confruntă cu o datorie publică care depășește 300%, fără să întâmpine probleme legate de balanța de plăți sau aprovizionarea cu lichidități. Daniel Dăianu a subliniat importanța de a nu evalua stabilitatea financiară a unui stat bazându-ne pe un singur indicator. „Aș dori să menționez, de exemplu, cazul Statelor Unite, care, conform statisticilor internaționale care facilitează comparațiile, înregistrează o datorie publică semnificativ mai mare decât media din Zona Euro sau Uniunea Europeană. Cu toate acestea, economia americană reprezintă centrul financiar global”.

Țări precum Franța, Belgia, Italia, Grecia și alte state din sudul Uniunii Europene se confruntă cu datorii publice și deficite extrem de ridicate în cadrul țărilor europene. „Este necesar să discutăm despre istoria care a condus la aceste niveluri de datorie. (…) Este esențial să avem în vedere câteva caracteristici care ne pot ajuta să formulăm o viziune asupra unei economii. Există o diferență semnificativă între o criză a balanței de plăți și o criză a lichidității. Poate să existe situații în care lipsesc lichiditățile suficiente și, dacă nu sunt obținute, să nu conducă la o criză a balanței de plăți, ci la o criză de solvabilitate. Există țări care au ajuns în incapacitate de plată cu datorii relativ mici. Noi am avut o datorie publică de aproximativ 14-15% din PIB în anii 2007-2008 și ne amintim de problemele întâmpinate. Existau analiști și bănci care anticipau că România va fi pusă într-o situație dificilă și nu va reuși să-și onoreze serviciul datoriei publice, iar astfel a fost necesară asistență financiară din partea FMI, Băncii Mondiale și a Comisiei Europene, care ne-au ajutat să trecem peste dificultățile de a obține lichidități. Acest exemplu este relevant deoarece indică faptul că poți avea o datorie redusă și totuși să nu ai acces la piețele financiare.”

Conform explicațiilor economistului, există țări al căror nivel de datorie publică este foarte mare: dublu sau chiar triplu față de cel al României și totuși nu întâmpină astfel de probleme, deoarece, în anumite cazuri, emit o monedă de rezervă. De exemplu, SUA emite cea mai răspândită monedă de rezervă la nivel global, facilitând astfel tranzacțiile internaționale și asigurând rezerve, inclusiv pentru România. Dolarul american domină tranzacțiile la nivel global în sectorul petrolului și al gazului. În plus, în țările mici din UE, moneda de rezervă este folosită pentru tranzacții și sunt o extensie a Zonei Euro. De asemenea, francul elvețian se bucură de încredere datorită politicii solide a băncii centrale care a reușit să mențină capitalul și în momente de criză, cum ar fi cea financiară din 2008, deși suferă de o presiune din partea aprecierii valorii sale.

În al doilea rând, mărimea economiei poate juca un rol decisiv în puterea unei economii. „Bogăția unei economii sau a unei națiuni este foarte importantă la nivel internațional. Există țări care dețin o bogăție considerabilă, care nu se referă doar la activele situate pe teritoriul unei țări, ci și la activele ce aparțin țării în străinătate”. Statele și, implicit, corporațiile sau grupurile care investesc masiv în afara țării au o altă poziționare în negocieri, idee completată de importanța rezervelor solide ale băncii centrale.

„Toate aceste elemente, combinate într-o abordare globală, conferă soliditate unei economii și unei monede, permițând unor țări, chiar dacă au datorii publice mari, să-și protejeze mult mai eficient echilibrul, fie el unul relativ.”

Deficitele economiei românești

Se conturează întrebarea, susține Daniel Dăianu, dacă România are o datorie publică atât de mică în comparație cu alte țări, de ce a fost dificil să rezolve problema deficitului și, mai ales, de ce, în cazul altor țări cu deficite similare sau mai mari, nu se înregistrează același grad de criticitate în analiza fiecărui deficit bugetar. „Aici trebuie să ținem cont de un aspect esențial: România nu face parte din Zona Euro. Este o diferență semnificativă și care explică de ce țara noastră, deși a avut și are, în mod informal, acorduri cu BCE, acestea sunt temporare. Spre deosebire de un stat din Zona Euro, cum ar fi Italia, Grecia sau Cipru, care au beneficiat de linii speciale de finanțare pentru a face față momentelor de criză extremă. Însă atunci, BCE aproape a fost obligată să acorde aceste linii de finanțare”, subliniază președintele Consiliului Fiscal.

În România, discuțiile despre deficitul bugetar au fost persistente de-a lungul timpului, iar situația macroeconomică a țării a fost adusă în discuție în mod repetat, alături de menționarea procedurii de deficit excesiv. „Înainte de aceasta, am fost avertizați că vom intra în această procedură, existând o istorie a dificultăților în construcția bugetară din România pentru a respecta anumite reguli, cum sunt stipulate în Uniunea Europeană. (…) Un alt aspect subestimat de mulți, deși este deseori menționat în dezbaterile publice, sunt deficitele gemene. Alături de deficitul bugetar, care a stagnat la aproximativ 6% din PIB, avem și un deficit de cont curent semnificativ, apropiat sau chiar mai mare decât deficitul bugetar. (…) Chiar dacă o parte substanțială a acestui deficit de cont curent este finanțată prin investiții străine, este generat prin acumularea de datorii. România se împrumută: fie de pe piețele externe, fie de pe cele interne. Aceasta poate fi considerată o strategie adecvată, deoarece este preferabil să faci acest lucru, în loc să te împrumuți din străinătate. Însă, neavând statutul de membru în Zona Euro și având o economie de dimensiune medie, avem un “pedigree” care nu strălucește, împreună cu politici prociclice, dificultăți în balanța de plăți, deși avem datorii publice reduse, toate acestea conturează percepția fragilă a economiei românești. Și formulez această constatare cu amărăciune, deoarece România nu este un element disonant în Uniunea Europeană și cred că ar merita un rating mai bun. Dar încerc să mă așez și în locul celor care ne evaluează. Și nu mă refer aici la agențiile de rating, care realizează analize echilibrate (…), ci la analiștii din băncile mari, care achiziționează titlurile de stat românești”.

Președintele Consiliului Fiscal a subliniat că, cu adevărat, România este singura țară din UE aflată în procedură de deficit excesiv, însă există și alte state care se îndreaptă către același scenariu sau către procedura de datorie publică și vor fi obligate, la intervale variate de timp, să aplice reforme care, în unele situații, sunt dureroase și pot pune presiune suplimentară asupra deficitului.

În cazul României, reforma pensiilor și implementarea legii salarizării unitare exercită presiune asupra deficitului bugetar. „Am asistat la declarațiile unor reprezentanți de la Comisia Europeană la București. Declan Costello, Director General Adjunct al Direcției Generale Afaceri Economice și Financiare de la Comisia Europeană, a menționat că, pe termen mediu și lung, această reformă a sistemului de pensii va contribui la sustenabilitatea acestuia și suntem de acord, la Consiliul Fiscal. Cu toate acestea, pe termen scurt, este considerată un șoc. Unele estimări actuale arată că presiunea exercitată de aceste reforme asupra bugetului este mai mică decât se prevăzuse inițial și decât cifrele publice pe care le folosim și noi. (…) Se pare că pentru anul curent, această presiune generată de reforme ar fi de 0,4 – 0,5% din PIB, dar vom vedea, deoarece datele trebuie să fie făcute publice și în 2025, când impactul va fi resimțit anual, va fi în jur de 0,8 – 0,9% din PIB.”

Dăianu explică că România se confruntă de mult timp cu o problemă acută de competitivitate, exprimată de balanța externă vizibilă în importul și exportul de bunuri. Nu suntem lipsiți de resurse. A oferit exemplul economic al Israelului, care, în ciuda lipsei de resurse naturale, se concentrează pe industria agroalimentară și este recunoscut drept o „națiune a startup-urilor”.

Și totuși, România are pământ fertil și există potențialul de a atinge nivelurile de producție ale Poloniei sau Ungariei, țări care înregistrează balanțe excedentare. „Poți să ai un deficit bugetar de 5% din PIB, însă dacă ai o balanță curentă echilibrată, înseamnă că poți acoperi deficitul bugetar prin finanțare internă. Cu alte cuvinte, dispui de o economie internă puternică, iar acesta este elementul care ne diferențiază de țări precum Polonia, Ungaria și Cehia, care au balanțe mult mai echilibrate și înregistră surplusuri de cont curent, chiar și în contextul dezechilibrului balanței de cont curent la nivel european printr-un șoc energetic.

Dăianu a subliniat și problema politicilor prociclice și a excesului de cerere pe piața românească. Deficitul bugetar este amplu, iar cheltuielile amânate din 2023 au fost acordate sub presiune, generând creșteri salariale care constituie exces de cerere în economie. „Atâta vreme cât nu vom reuși să ne eliberăm de acest exces de cerere, vom înregistra și o presiune inflaționistă, care este nepotrivită – deoarece ar trebui ca politica bugetară să se alinieze cu politica monetară și să accelerăm scăderea inflației.” Astfel, situația echilibrului extern ne separă semnificativ de țările cu care obișnuim să ne comparăm din Europa Centrală și de Est.

Piața creditelor este subdezvoltată în România, comparativ cu vecinii europeni

Experții financiari interni sunt subțiri, conform precizării lui Daniel Dăianu. „Volumul creditelor acordate sectorului privat în România este de aproximativ 26-27% din PIB, cel mai scăzut nivel de pe teritoriul UE, chiar dacă am adăuga și creditarea din străinătate prin companiile mari finanțate de sediile centrale, creditul rămâne redus. Chiar și Bursa de Valori, care a obținut rezultate bune în ultimii ani și care, împreună cu eforturile sectorului privat, încearcă să construiască această componentă de bază a unui sistem financiar european” – unde piața de capital acoperă între 25 și 30% din finanțarea

Related posts

Sebastian Dobrincu, afaceri de milioane și mașină pe măsură. Cum a făcut bani tânărul de 25 de ani

admin

FOTOGRAFII. Minunăție de fascicule de lumină în centrul Timișoarei. Târgul de Crăciun a avut loc

admin

Rezultate alegeri locale 2024 (Ora 20.00)

admin

Leave a Comment