7.3 C
Suceava
februarie 14, 2025
National

Informații despre veniturile își vor pierde caracterul confidențial în România. Care sunt schimbările majore anticipate


Veniturile nu vor mai fi confidentializate pentru salariații din România, conform noului Regulament privind Transparența Veniturilor din UE. Dispoziția a devenit activă pe 6 iunie 2023, iar se așteaptă ca aceasta să fie transpusă în cadrul legislației statale până în 2026.

Regulamentul își propune să facă datele legate de venituri mai accesibile și să rezolve discrepanțele între angajații de genuri diferite.

Deși punerea în aplicare este puțin probabilă să aibe loc până în iunie 2026, companiile de consultanță financiară și de Resurse Umane menționează că este vorba despre un fenomen pentru care angajatorii ar trebui să se pregătească, deoarece aduce câteva modificări semnificative atât la nivel legislativ, cât și în ceea ce privește cultura organizațiilor.

Ce se va modifica în urma transpunerii directivei în legislația națională

Regulamentul va impune noi responsabilități legate de dreptul la informație și obligații de raportare, stabilind standarde solide și măsuri de claritate salarială, inclusiv:

  • date despre veniturile angajaților în căutarea unui loc de muncă,
  • dreptul de a cunoaște nivelurile salariale pentru angajații care desfășoară aceeași muncă sau muncă de valoare similară,
  • obligații de raportare și publicarea diferențelor de venituri pe criterii de gen pentru angajatori cu peste 100 de angajați; și
  • o cerință comună de evaluare a veniturilor.

Mai departe, regulamentul include o obligație pentru angajator de a comunica noilor angajați salariul de plecare sau intervalul salariilor de pornire în cadrul unei companii. Conform firmei de consultanță britanice Bird&Bird, formularea Directivei a fost ajustată în ultimul moment, astfel încât venitul să fie comunicat fie în anunțul de angajare, înainte de interviul de angajare, sau „în alt mod”. „Acest aspect pare să sugereze că orice informație furnizată cu privire la venit înainte de semnarea contractului de muncă ar putea fi suficientă, și deci, nu ar exista o modificare semnificativă în ceea ce privește modul în care angajatorii comunică salariul în prezent. Cu toate acestea, implementarea la nivel național a Directivei va clarifica modul în care va fi adoptată această dispoziție. Multe companii deja aleg să anunțe voluntar veniturile în anunțul de angajare, însă esențial este să înțelegem că nu există nicio grabă în a face acest lucru și s-ar putea să nu fie obligatoriu în continuare”, au concluzionat analiștii.

Noul drept de a cunoaște nivelurile salariale ale angajaților care desfășoară aceeași muncă

O schimbare esențială față de regulamentele interne din majoritatea companiilor – inclusiv cele românești sau cu sediul în România, este faptul că Directiva permit angajaților să solicite informații scrise despre salariul lor individual și nivelul mediu de venituri listat după gen și categorii de angajați care desfășoară aceeași muncă, informații care trebuie furnizate în termen de două luni.

În faza inițială (2027), angajatorii cu cel puțin 250 de angajați trebuie să raporteze nivelurile salariale anual, în timp ce angajatorii cu între 150 și 249 de angajați vor trebui să raporteze la fiecare trei ani. Pragul va fi apoi redus la doar 100 de angajați, iar acești angajatori mai mici vor fi obligați, de asemenea, să raporteze diferențele de venituri pe criterii de gen la fiecare trei ani începând cu rapoartele publicate în 2031 referitoare la anul calendaristic 2030. Angajatorii cu mai puțin de 100 de angajați nu sunt obligați să raporteze, dar pot face acest lucru voluntar.

Directiva pare să includă și obligația de a raporta diferențele de venituri între angajații săi și de a prezenta raportul unei autorități. Un aspect al publicării ar putea deveni, de asemenea, obligatoriu prin lege, ceea ce ar însemna că informațiile ar fi disponibile, de exemplu, pe site-ul web al companiei, indică analiștii Bird&Bird.

„Dacă raportarea diferenței salariale descrisă mai sus relevă o divergență de cel puțin 5% în ceea ce privește salariul bazat pe gen într-o anumită categorie de angajați, și angajatorul nu poate justifica diferența pe baza criteriilor obiective, neutre din punct de vedere al genului și nu a remediat divergența nejustificată în termen de șase luni, angajatorul trebuie să efectueze o evaluare comună a veniturilor în colaborare cu reprezentanții angajaților. Evaluarea comună ar trebui să includă, de exemplu, un plan privind soluționarea diferențelor de venituri”, au completat analiștii.

Multe dintre dispozițiile Directivei par să fi fost deja integrate în legislația națională din țările nordice. De exemplu, Finlanda, Suedia și Danemarca adoptă deja transparența salarială bazată pe gen și prevederi pentru egalitatea de venit pentru muncă egală. Directiva ar impune și crearea unei instituții guvernamentale pentru a aborda chestiunile legate de disparitățile salariale bazate pe gen, o practică deja existentă în țările nordice. În plus, multe dintre drepturile angajaților la informații sunt deja cuprinse în legislația națională, la fel ca și sancțiunile aplicabile când drepturile la informații și principiile de echitate salarială nu sunt respectate.

Problema disparităților salariale în Uniunea Europeană: România se situează în frunte în ceea ce privește cele mai mici diferențe între veniturile femeilor și bărbaților care ocupă aceeași poziție

Discrepanța ajustată a veniturilor în funcție de gen în statele UE are o medie de 12,7%, cu cea mai mare divergență în Estonia (21,3%), urmată de Austria (18,4%), Republica Cehă (17,9%) și Germania (17,7%). La polul opus se află Luxemburg (-0,7%) – unica țară unde femeile câștigă mai mult decât bărbații, apoi Italia (4,3%), România (4,5%) și Belgia (5%) conform Eurostat. Indicatorul analizat de specialiștii europeni reprezintă diferența generală în venitul brut mediu al femeilor și bărbaților în economie, fără a lua în considerare factori precum domeniul de activitate, nivelul de educație, experiența profesională sau tipul de muncă desfășurată.

Chiar dacă România nu se confruntă cu aceleași probleme ca alte state europene în ceea ce privește divergența de remunerație între sexe, Eurostat relevă că femeile din România tind să intre mai târziu pe piața muncii și să dețină mai puține poziții de conducere. Conform Antena 3 CNN, pe una dintre cele mai mari platforme de recrutare din România, peste 40% dintre anunțurile de angajare afișează deja venitul și sunt printre primele posturi disponibile. Candidații se simt mulțumiți pentru că știu din start cât vor câștiga.

„Domeniile care demonstrează cel mai înalt grad de transparență salarială sunt comerțul cu amănuntul, sectorul serviciilor, industria construcțiilor, domeniul auto, chiar și turismul și ospitalitatea”, a menționat Ana Călugăru, responsabil de comunicare, pentru sursa citată.

Aspectele problematice mai pregnante la nivel local par a se lega în principal de diferențele considerabile atât orizontal, cât și vertical în cadrul unei companii, veniturile conducătorilor rămânând adesea confidențiale pentru angajați. „De obicei, pozițiile de top management sunt ocupate de către recrutori specializați, care află salariul actual și așteptările salariale ale candidatului în timpul interviului fețe în fețe și nu sunt făcute publice”, a adăugat Sorina Faier, expert în Resurse Umane, pentru Antena 3 CNN.





Citește mai mult – Sursa Google News

Related posts

Reuters: Ceasul ticăie pentru Bucureşti. România ar putea fi retrogradată la „junk”, ţară nerecomandată investiţiilor / Planurile neclare de majorare a taxelor lasă situaţia fiscală în suspensie / Care ar fi consecinţele

admin

Sebastian Dobrincu, afaceri de milioane și mașină pe măsură. Cum a făcut bani tânărul de 25 de ani

admin

Primul bolnav român tratat într-o altă țară…

admin

Leave a Comment