Cotidianul The New York Times (NYT) scrie despre rezultatele alegerilor parlamentare din România. Deși social-democrații au câștigat, naționaliștii pro-Rusia pun în pericol angajamentele țării, arată jurnaliștii.
Călin Georgescu și Elena Lasconi. Foto: Mediafax, Inquam
În contextul alegerilor recente, România se află într-o perioadă de incertitudine politică, semnalează cotidianul The New York Times (NYT) care subliniază că social-democrații au câștigat cele mai multe voturi în alegerile parlamentare, dar naționalismul puternic ar putea împiedica formarea unui guvern stabil, orientat către Occident. „O puternică manifestare naționalistă ar putea îngreuna formarea unui guvern stabil orientat către Occident”, arată NYT.
Rezultatele oficiale arată că Partidul Social Democrat (PSD) a obținut doar 22,3% din voturi, în timp ce AUR, un partid naționalist, a obținut 18,2% din sufragii, aproape dublu față de rezultatul din 2020, mai spune publicația. AUR este condus de un politician cunoscut pentru retorica sa extremă și susținerea față de Rusia, arată jurnaliștii. „O prezență puternică a trei partide de extremă dreaptă, favorabile Rusiei, ar putea face dificilă formarea unui guvern stabil, angajat să mențină România aliniată cu Occidentul”, potrivit NYT.
Ziariștii americani relatează și despre alegerile prezidențiale și reacțiile stârnite în societate de faptul că Georgescu a câștigat primul tur. „Georgescu a fost afiliat la AUR, dar s-a despărțit de acesta după ce a lăudat un lider fascist român din anii 1930.” NYT subliniază că, „îngrijorările cu privire la stabilitatea și angajamentele României față de NATO” sunt accentuate de această candidatură, având în vedere că Georgescu este un critic deschis al alianței occidentale și un susținător al președintelui rus Vladimir Putin.
Pe de altă parte, Elena Lasconi, candidatul din partea Uniunii Salvați România, un partid centrist, a obținut 12,2% din voturi, arată cotidianul. „Victoria lui Georgescu în primul tur al cursei prezidențiale a uimit clasa politică din România și aliații săi din NATO, alarmați de ostilitatea sa deschisă față de alianța militară occidentală.” Cu toate acestea, Lasconi se distinge prin pozițiile sale pro-Uniunea Europeană și anti-Rusia, dar NYT remarcă faptul că concentrarea sa pe geopolitică, în locul problemelor interne, ar putea dăuna șanselor sale.
Ziariștii arată că președintele Klaus Iohannis a declarat că România se află într-o „decizie existențială” care va determina dacă țara va rămâne „o țară a libertății și deschiderii sau se va prăbuși într-o izolare toxică și într-un trecut întunecat.” În ciuda acestui avertisment, rezultatele recente nu sugerează o respingere totală a acestor valori, precizează NYT care în final subliniază că, „avalansa de alegeri și incertitudinea generată de acestea au stârnit îngrijorări cu privire la stabilitatea și angajamentele României față de alianța occidentală, care are o instalație de apărare antirachetă construită de americani în sudul țării și a extins o bază aeriană vitală în est.”
