- România se confruntă cu cea mai mare rată a sărăciei din Uniunea Europeană.
- Mai mult, în 2023, aproximativ o treime din populație se afla la risc de sărăcie sau excluziune socială, cea mai mare rată din UE.
În perioada 2016-2021, România a înregistrat o creștere economică semnificativă, însă, conform unui raport al Băncii Mondiale, țara noastră se confruntă cu cea mai mare rată a sărăciei din Uniunea Europeană. Deși economia a evoluat, diferențele economice dintre mediul urban și cel rural rămân pronunțate.
Mai mult, în 2023, aproximativ o treime din populație se afla la risc de sărăcie sau excluziune socială, cea mai mare rată din UE.
Date din Raportul privind Sărăcia și Egalitatea în România: Octombrie 2024
Între 2016 și 2021, creșterea economică puternică a României a condus la o reducere semnificativă a sărăciei, rata sărăciei, scăzând cu 14,7 puncte procentuale, la 7,1%. Rata de risc de sărăcie ancorată (AROP), o măsură a procentului populației cu risc de sărăcie, a înregistrat, de asemenea, declinuri considerabile, determinate în mare măsură de creșterea veniturilor din pensii și din muncă. În ciuda acestor câștiguri, România continuă să aibă unele dintre cele mai ridicate rate absolute și relative de sărăcie din UE.
Mai mult, în 2023, aproximativ o treime din populație se afla la risc de sărăcie sau excluziune socială, cea mai mare rată din UE.
Inegalitatea rămâne persistent ridicată în România, cu indicele Gini al veniturilor echivalente ajungând la 31 de puncte în 2022. Disparitățile semnificative între mediul urban și rural persistă, iar România a avut, de asemenea, cel mai mare decalaj de gen în participarea la forța de muncă din UE în 2022. În plus, decalajul de prosperitate a fost de 1,9, indicând faptul că veniturile ar trebui să se dubleze aproape la medie pentru a atinge standardul de prosperitate de 25 de dolari pe zi.
Citește și:
