După evenimentele sângeroase din 1989, românii au consemnat un vis împlinit: posibilitatea de a trece granița, legal, fără presiuni, condiționări și sancțiuni din partea statului. S-a strigat „Libertate!”. Libertate, pentru un trai mai bun acasă, ori în afară… Țara noastră s-a deschis și mai mult după 2007, anul integrării în UE. Milioane de români au plecat în Vest. „Golurile” ce au fost lăsate pe fondul emigrației au accentuat criza de personal, de la an la an, în diverse domenii de activitate. Astfel, după 2020, anul declanșării crizei COVID, România a început să importe masiv forță de muncă din Asia.
În urmă cu patru ani, statul român a stabilit primul contingent, de 50.000 de oameni. A fost adusă forță de muncă în domenii precum construcții, HoReCa, industria prelucrătoare, comerț și multe altele. Aurelian Trancă, directorul general al unei companii care se ocupă de recrutarea de forță de muncă din Asia pentru România, a oferit mai multe informații, pe marginea acestui subiect, pentru Ziare.com.
Potrivit specialistului în recrutare, nevoia de a importa forță de muncă din Asia continuă să fie foarte mare, pentru România.
„Cererea este în creștere, de la an la an. Este al doilea an la rând cu contingent de 100.000, aprobat. Mediul de afaceri a solicitat un contingent mai mare, dar Guvernul a considerat că 100.000 sunt suficienți”, a declarat oficialul Asia Connect.
„Angajații din Asia sunt o soluție de urgență” pentru unele afaceri din România
În anumite domenii de activitate, a găsi un angajat român statornic, e mare lucru.
„Tot timpul le spun clienților mei că angajații din Asia sunt o soluție de urgență pentru business-ul lor. Nu este vorba că sunt mai buni decât românii, ci despre faptul că românii lipsesc de pe piață, când vorbim despre anumite profesii. Nu mai au interes în zona de joburi din categoria ‘blue-collar’, toată lumea își dorește să fie antreprenor, influencer și așa mai departe”, a remarcat Aurelian Trancă.
A aduce un muncitor din Asia, în România, poate să dureze chiar 1 an de zile: „Există posibilitatea ca unii să se răzgândească”
Din punct de vedere birocratic, procesele specifice se desfășoară foarte greu.
„Din păcate, problemele cele mai mari sunt cu partea birocratică a acestui proces. Durează foarte mult să-i aduci pe acești muncitori, aspect care descurajează mediul de afaceri să se înhame la acest proces. Știm cu toții, economia nu este una predictibilă, partea legislativă la fel. În unele cazuri, timpul de așteptare este de 1 an de zile
Au existat cazuri în care i-am putut aduce pe muncitori în cinci-șase luni, ceea ce a fost un lucru foarte bun. Anul acesta, întreg procesul s-a dus către opt-zece luni. Problemele țin exclusiv de partea birocratică. Un aviz de muncă, în momentul acesta se eliberează în patru luni. De la momentul selecției, care poate dura spre o lună de zile, în funcție de profilul solicitat de client, se colectează apoi documentele ambelor părți – ale muncitorului și ale companiei, se obține o programare pentru depunerea fizică a dosarului în vederea eliberării avizului de muncă și primești termen peste trei luni – trei luni și jumătate.
Mai durează 30-45 de zile soluționarea acelui dosar și eliberarea sau respingerea avizului de muncă, în funcție de credibilitatea companiei. Respingerile sunt din ce în ce mai puține, pentru că aici se vede expertiza agenției. Actul de muncă îl iei în patru luni, viza o soliciți către ambasada română din țara de proveniență și primești programare de susținere a interviului față în față după mai bine de cinci luni. În total, zece luni”, a declarat oficialul companiei de recrutare.
Din cauza timpului prea mare de așteptare, aspiranții la un loc de muncă în UE – în speță România – și antreprenorii, ajung să se răzgândească, în anumite situații.
„Există posibilitatea ca unii să se răzgândească, în acest timp. La început de an, există posibilitatea ca angajatorul român să nu-și mai dorească să angajeze, din cauza impredictibilității specifice acestei perioade”, a punctat recrutorul.
Cum se desfășoară procesul de recrutare a muncitorilor străini, care vor să vină în România
Străinii care vor să muncească în România trec prin trei filtre: primul, cel al agenției de recrutare, al doilea este filtrul angajatorului și al treilea, filtrul consular al ambasadei române.
Aurelian Trancă a dezvăluit cum se face diferența între candidați. Cei mai potriviți profilului căutat de angajatori sunt nepalezii, în timp ce aspiranții din Bangladesh sunt respinși într-un număr mai mare.
„Cei mai mulți candidați sunt respinși în cadrul preselecției, nici nu-i vede angajatorul român. Merg mai departe cei pe care-i considerăm că se potrivesc profilului căutat de angajatorul român. Motivele de respingere sunt cele referitoare la nivelul de limba engleză pe care-l au, atitudinea pe care o au la interviu, experiența profesională, motivația.
La viză sunt admiși 90% cei din Nepal, 50% cei din Bangladesh. Mai recrutăm și din Sri Lanka, dar cu rezidență în țările din Golf, în Emirate, Qatar, Arabia Saudită”, a mai punctat oficialul companiei.
Rata de refuz în cazul celor din Bangladesh, foarte ridicată
Specialistul în recrutare a explicat ce face diferența între muncitorii din Nepal și cei din Bangladesh.
„În cazul celor din Bangladesh există un risc de migrație mai crescut. În cazul acestora există dificultăți inclusiv în vederea obținerii avizului de muncă. Nu mai spun de obținerea vizei, unde rata de respingere este și mai mare”, a precizat oficialul.
În ce domenii activează muncitorii străini din România
În iunie anul trecut, în România existau peste 27.000 de muncitori străini care activau în industria prelucrătoare, peste 25.000 în construcții și aproximativ 20.000 în comerț. De asemenea, 15.000 lucrau în hoteluri și restaurante.
În general, imigranții sunt apreciați, susține specialistul în recrutare.
„În construcții, pe zona de utilaje, sunt foarte apreciați cei pe care i-am adus. De asemenea, în HoReCa s-au integrat foarte bine. Majoritatea sunt nepalezi, s-au integrat fantastic de repede, angajatorii sunt mulțumiți de prestația lor. Există și cazuri izolate, bineînțeles. Nepalezii se adaptează mult mai ușor, spre deosebire de cei din Sri Lanka sau Bangladesh”, a transmis Trancă.
„A fost o falsă temere, că vor fugi toți în Occident”
În opinia specialistului în recrutare, frica referitoare la faptul că muncitorii din Asia vor fugi rapid din România, către Vest, s-a dovedit a fi mai degrabă nejustificată.
„A fost o falsă temere că vor fugi toți în Occident, după intrarea României în Schengen, lucru care s-a dovedit a fi nefondat. România, cu bune, cu rele, e o economie care crește. De exemplu, prin creșterea anuală a creșterii salariului minim. Se spune că acești muncitori fug în Germania, Franța, Italia și-n alte țări. România este destul de aproape de salariile din Italia și Spania, în acest moment, iar Germania e o țară care nu-i adoptă atât de bine ca România, nu le oferă pe care le oferă țara noastră – cazare, mâncare etc”, a concluzionat Aurelian Trancă, pentru Ziare.com.