Populiști ultranaționaliști, în stilul MAGA, în cursa prezidențială din România. Își revendică legături inexistente cu Donald Trump ANALIZA

1703 citiri

Cursa pentru președinția României este dominată de candidați populiști ultranaționaliști care adoptă stilul MAGA al lui Donald Trump, iar cei mai bine clasați în sondaje sunt Victor Ponta și George Simion.

Conform unei analize recente publicate de Financial Times, acești candidați „își umflă” conexiunile pe care le-ar avea cu Trump, iar Ponta a devenit un simbol al acestui curent populist în România. Analiza publicației britanice subliniază vizita lui Ponta la Mar-a-Lago, resortul din Florida al președintelui american, în decembrie anul trecut, după anularea alegerilor prezidențiale din România, și lansează o candidatură în care „România pe primul loc” devine un slogan care amintește de mesajul MAGA.

Ponta, cel mai populist

„A fost o întâlnire privată,” a declarat Ponta despre vizita sa la Mar-a-Lago. „Mi-a plăcut atmosfera. Domnul Trump nu era încă președinte, iar eu nu eram candidat. Mă bucur că am fost acolo.” Acesta a continuat să susțină că anularea alegerilor din 2024 a fost „o greșeală și o mare problemă pentru democrația românească”, avertizând că „Asta ar pune în pericol democrația noastră” în cazul unei noi anulări a votului în fața unui candidat non-mainstream.

Candidatura sa a fost văzută ca o manifestare a influenței tot mai mari pe care președintele SUA și apropiații săi o exercită asupra mișcărilor populiste în Europa. Ponta, care a fost susținător al lui Călin Georgescu, candidatul pro-Rusia care a câștigat primul tur al alegerilor din 2024, a arătat o apropiere tot mai mare de curentele populiste internaționale. „Anularea alegerilor a fost o mare problemă pentru democrația românească,” a declarat Ponta, făcând referire la controversa legată de implicarea Rusiei în campania electorală din România.

George Simion vrea să se identifice cu Călin Georgescu

Simion, liderul de extremă dreapta, care este pe cale să preia ștafeta de la Georgescu în lupta pentru președinție, urmează aceleași linii populiste, iar mesajul său rezonează puternic cu electoratul care caută schimbări radicale într-o țară afectată de corupție și instabilitate politică.

„Călătoria lui Ponta și candidatura sa ulterioară la președinție evidențiază influența tot mai mare pe care președintele SUA și cei mai apropiați colaboratori ai săi o exercită în mișcările populiste în stil MAGA din Europa,” subliniază Financial Times.

În contextul acestei lupte politice, Nicușor Dan, primarul liberal al Bucureștiului, și Crin Antonescu, fost lider al PNL, sunt candidați pro-UE care critică ferm această direcție populistă. Dan a avertizat că „o victorie a lui Simion sau Ponta ar fi o mare, mare problemă pentru relațiile României cu partenerii săi din UE,” adăugând că președintele poate bloca ajutorul României pentru Ucraina sau părți din programul de reînarmare al UE. El a insistat că România trebuie să „păstreze legătura dintre România și partenerii săi din UE” și să mențină „relația specială cu SUA”.

Crin Antonescu, un alt candidat pro-UE, a condamnat și el discursul populist al lui Ponta și Simion, numindu-i „oportuniști fără convingeri reale” și „demagogi fără abilități reale”. „Există o provocare clară a populismului și izolaționismului în țara noastră, alimentată de probleme economice,” a declarat Antonescu, semnalând și un „atac hibrid clar din partea Rusiei asupra Europei și instituțiilor occidentale.”

În ciuda controverselor care îl înconjoară, inclusiv recenta dezvăluire privind cetățenia sârbească primită în timpul mandatului său de premier, Ponta rămâne un jucător important pe scena politică românească. „Sunt jucător de golf. Întotdeauna joc toate cele 18 găuri,” a spus Ponta, reafirmându-și legătura cu Trump și adoptând un discurs în stilul MAGA.

Cursa pentru președinție rămâne în continuare una foarte tensionată, cu Ponta și Simion la vârful sondajelor, fiind susținuți de alegătorii nemulțumiți de clasa politică tradițională, în timp ce candidații pro-europeni încearcă să prevină o schimbare de direcție care ar putea submina relațiile României cu partenerii săi din Uniunea Europeană și Statele Unite.