Senatorul Vlăescu cere premierului Bolojan să trimită corpul de control la Ministerul Agriculturii pentru verificarea datelor.

**Senatorul AUR Virgiliu Vlăescu solicită o anchetă la Ministerul Agriculturii pentru verificarea datelor despre produsele românești**

**Suceava** – Senatorul **AUR** de **Suceava**, **Virgiliu Vlăescu**, a adresat o solicitare premierului **Ilie Bolojan** pentru a trimite corpul de control al Primului Ministru la **Ministerul Agriculturii**. Scopul acestei acțiuni este de a verifica veridicitatea datelor referitoare la proporția produselor românești disponibile în supermarketuri.

### Declarații controversate în spațiul public

Într-o declarație de presă din **29 noiembrie**, **Florin Barbu**, ministrul Agriculturii, afirmă că „peste 85% din produsele de pe rafturi sunt produse românești”. În contrast, pe **21 aprilie 2025**, erau anunțate numai 70% produse românești în supermarketuri. Totodată, datele recente furnizate de **Consiliul Concurenței** indică faptul că în prezent „în totalul produselor de pe rafturile supermarketurilor și hipermarketurilor locale, 52% sunt fabricate în România”.

Aceste informații sunt limitate la articolele fabricate efectiv în România, neținând cont de produsele provenite de la furnizori români care nu au producție locală. Această confuzie generează discuții ample în rândul specialiștilor și producătorilor.

### Problema statisticilor și a transparenței

Un aspect problematic evidențiat de senatorul Vlăescu se referă la modul în care sunt raportate produsele. Retailerii deseori comunică datele despre proporția furnizorilor români, însă unele dintre aceste entități sunt implicate doar în import și distribuție. De exemplu, mărci globale precum **Mars**, **L’Oreal**, **Ferrero** sau **Nestle** își produc bunurile în fabrici externe și le distribuie ulterior în **România**. Acestea includ produse precum ciocolată, cereale, hrană pentru animale și cosmetice, comercializate sub branduri românești, dar fabricate în alte țări.

### Impactul asupra fermierilor români

Producătorii autohtoni se confruntă cu o serie de dificultăți în acest context. Aceștia susțin că statisticile actuale fac trimitere la o politică similară celei din perioada **Nicolae Ceaușescu**, în care cifrele record erau frecvent prezentate, de cele mai multe ori doar pe hârtie. Fermierii români se confruntă cu taxe ridicate, presiuni din partea supermarketurilor și concurența cu importurile din **Ucraina**, care afectează prețul și disponibilitatea produselor românești pe piață.

Vlăescu a subliniat că „forța de negociere a producătorilor români în raport cu marile magazine este una scăzută”. Această situație duce la distorsionarea concurenței pe piață și dezavantajează produsul românesc, având în vedere că profitul majoritar ajunge în mâinile comercianților.

### Probleme de transparență în prețuri

Producătorii se confruntă, de asemenea, cu dificultăți în ceea ce privește prețurile finalizate de la raft. Aceștia raportează exemple în care vând produsele la un preț de listă de **10 lei**, dar datorită diverselor taxe și comisioane aplicate de hipermarketuri, în final primesc doar **5,5 lei**. Produsul este apoi vândut de supermarket la **12 lei**, generând o diferență semnificativă care influențează atât producătorii, cât și consumatorii.

### Concluzia senatorului Vlăescu

Senatorul a adresat premierului Bolojan o interpelare prin care solicită măsuri concrete în sprijinul fermierilor autohtoni, întrebat fiind despre eliminarea suprataxelor și a barierelor în calea producătorilor români: „La ce dată vor fi eliminate suprataxele și barierele din calea fermierului român pentru ca prețurile produselor românești să fie accesibile românilor?”, a declarat Vlăescu în cererea sa.

Această situație subliniază nevoia de claritate și transparență în raportarea datelor despre produsele românești, precum și măsuri pentru susținerea fermierilor și a industriei locale alimentare.