Sursă: Svnews.ro
Bătălia de la Călugăreni, desfășurată pe 13/23 august 1595, a reprezentat un moment decisiv în istoria Țării Românești. Mihai Viteazul, domnul țării între 1593 și 1601, a învins oastea otomană condusă de marele vizir Sinan Pașa.
Citește și: Program special la 68 de ani de la prima premieră a Teatrului Tineretului din Piatra Neamț
Pentru a contracara superioritatea numerică a turcilor, Mihai Viteazul a ales un teren mlăștinos la confluența râurilor Neajlov și Câlniștea, situat între București și cetatea Giurgiului. Această alegere strategică a limitat desfășurarea armatei otomane, estimată la peste 120.000 de soldați.
Strategia lui Mihai Viteazul în bătălia de la Călugăreni
Atacul inițial a fost lansat de oastea românească, care a reușit să străpungă rândurile inamice. Riposta turcilor a fost puternică, dar Mihai Viteazul a intervenit decisiv în momentul critic al luptei. Cronicarii au relatat că, în mijlocul încleștării, Sinan Pașa a fost rănit și a căzut în baltă, fiind salvat de un spahiu.
- Mihai Viteazul a folosit pentru prima dată artileria în această bătălie.
- Cele 12 tunuri din dotarea românilor au executat un tir devastator asupra turcilor.
- Podul de trecere peste râul Neajlov a fost un punct cheie în desfășurarea luptei.
Impactul bătăliei asupra istoriei României
Bătălia de la Călugăreni a fost recunoscută de cronicarii turci, care au evidențiat vitejia românilor. Ibrahim Peçevi, cronicar din tabăra lui Sinan Pașa, a menționat că oastea islamică a fost cuprinsă de panică, suferind pierderi semnificative.
Prin această victorie, Mihai Viteazul a demonstrat nu doar abilități tactice remarcabile, ci și inovații în arta militară, scriind astfel o pagină importantă în istoria României.