Sursă: Svnews.ro
Vulcanul de pe insula nelocuită Krakatau a început să fie activ încă din luna mai a anului 1883, avertizând locuitorii din Java despre o posibilă catastrofă. În ziua de 27 august 1883, care a fost o duminică, vulcanul și-a început erupția titanică, aruncând în aer piatră, abur și fum, acoperind cerul.
Citește și: Program special la 68 de ani de la prima premieră a Teatrului Tineretului din Piatra Neamț
Pe parcursul zilei, erupția a continuat, iar noaptea, vulcanul a emis un zgomot uriaș, iar dimineața, la ora 10, a avut loc o explozie colosală, considerată cea mai puternică din istorie. Explozia a fost auzită la peste 4.800 de kilometri distanță și a aruncat în aer peste opt kilometri cubi de fragmente de rocă.
Insula Krakatau a fost complet distrusă, lăsând în urmă o cavitate submarină cu adâncimea de 300 de metri. Explozia a generat un tsunami de 36 de metri înălțime, care s-a deplasat cu o viteză de 480 km/h, devastând coastele insulei Java și ștergând orașul Anger de pe hartă. Valul a ajuns la 24 de kilometri în interiorul insulei și a provocat peste 36.000 de victime.
După cataclism, mii de cadavre de oameni, animale și pești au plutit în strâmtoarea dintre Java și Sumatra, iar resturile au umplut zonele adiacente. În plus, această erupție a fost considerată cea mai mare din istoria cunoscută, fiind urmată de alte evenimente catastrofale, precum erupția din anul 535, care a provocat epidemii și foamete în Europa și Africa.
Cercetările recente sugerează că explozia din 1883 a fost de proporții excepționale, iar efectele sale s-au resimțit chiar și în climatul global, prin răcirea temporară a temperaturilor. În fiecare an, pe 27 august, această dată rămâne în memoria istoriei ca ziua în care natura a demonstrat forța sa devastatoare.
Evenimentul a avut un impact semnificativ asupra civilizației și mediului, iar cercetătorii continuă să studieze această erupție pentru a înțelege mai bine fenomenele vulcanice și efectele lor asupra planetei.