Europa a descoperit o vulnerabilitate majoră după ce președintele american Donald Trump a decis să renunțe la planul de desfășurare a rachetelor cu rază lungă în Germania, evidențiind lipsa sistemelor „Deep Precision Strike” (DPS).
Decizia a fost anunțată în contextul tensiunilor geopolitice și a schimbărilor în politica militară a SUA, iar această mutare a readus în discuție capacitatea Europei de a se apăra în fața amenințărilor strategice ale Rusiei.
Citește și: ONU a votat pentru înlocuirea proiecției Mercator cu modele mai precise
Potrivit experților în securitate, lipsa sistemelor DPS limitează considerabil capacitatea NATO de a avea un răspuns rapid și precis la eventuale atacuri. Aceste arme de mare precizie pot lovi ținte aflate la peste 1.000 de kilometri distanță, fiind considerate esențiale pentru descurajare și apărare.
De ce sistemele „Deep Precision Strike” sunt critice pentru Europa?
Sistemele DPS permit lovirea țintelor strategice cu o acuratețe extrem de ridicată, reducând riscul de escaladare nucleară. Ele pot neutraliza infrastructura critică a adversarului înainte ca acesta să poată răspunde, oferind un avantaj militar semnificativ.
- Capacitatea de a lovi baze militare și silozuri de rachete aflate adânc în teritoriul Rusiei
- Posibilitatea unui răspuns convențional fără escaladare nucleară
- Neutralizarea țintelor strategice înainte ca acestea să fie activate
De ce nu au dezvoltat aceste arme statele europene?
Țările NATO din Europa au evitat timp de decenii dezvoltarea sistemelor cu rază lungă pentru a nu încălca Tratatul INF privind forțele nucleare intermediare. În prezent, Germania și Spania dețin rachete Taurus, iar Franța și Marea Britanie folosesc rachete precum Scalp și Storm Shadow, cu o rază de aproximativ 500 de kilometri, lansate din aer.
Franța și Marea Britanie dispun și de rachete cu rază lungă lansate de pe submarine, precum Tomahawk sau MdCN, însă acestea sunt limitate numeric și nu acoperă întregul continent. În 2024, Germania, Franța, Polonia și Italia au lansat programul european Elsa pentru dezvoltarea unei noi generații de rachete cu rază lungă, însă rezultatele concrete sunt așteptate abia după 2030.
Experții în apărare susțin că Europa trebuie să găsească rapid soluții temporare pentru a compensa acest deficit militar, fiind necesară adaptarea unor tehnologii existente pentru a asigura o protecție adecvată în fața amenințărilor strategice.
Reacțiile oficiale din partea NATO indică o preocupare crescută pentru consolidarea capacităților militare europene, în contextul în care retragerea soldaților americani din continent devine tot mai probabilă, după anunțul privind Germania.
Astfel, lipsa sistemelor „Deep Precision Strike” devine o vulnerabilitate majoră, care poate influența echilibrul de putere în Europa și necesită măsuri urgente pentru întărirea apărării continentului.