Biserica Mirăuți, cu hramul Sfântul Gheorghe din Suceava, a reprezentat prima catedrală mitropolitană a Moldovei și un reper spiritual important pentru oraș și regiune.
Situată pe platoul cunoscut în trecut ca Dealul Tătarilor, între Curtea Domnească și Cetatea de Scaun, biserica a fost ridicată inițial din lemn când localitatea era doar un cătun, conform cercetărilor lui Simion Florea Marian.Ea a fost sediul primei Mitropolii a Moldovei timp de peste 120 de ani și ctitoria voievodului Petru I Mușat, unul dintre descălecătorii țării și inițiatorul sistemului de cetăți moldovenești.
Citește și: Rîmbu îl acuză pe Șoldan de implicare în Consiliul Local Suceava
Biserica Mirăuți, centru al puterii spirituale și politice moldovene
Petru I Mușat a fost primul domnitor care a bătut moneda moldovenească și a stabilit relații politice importante, inclusiv un jurământ de vasalitate față de regele Poloniei, Wladyslaw Jagello, în 1387.Acest act a marcat un contact oficial între Moldova și Bizanț, sprijinind înființarea primei mitropolii ortodoxe la Mirăuți.
Înainte de aceasta, în 1370, Lațcu Vodă, fiul lui Bogdan I, a încercat să apropie Moldova de catolicism prin înființarea unei episcopii în Siret, dar această inițiativă a fost anulată de regele Poloniei câțiva ani mai târziu.Ulterior, domnitorii moldoveni au căutat independența ecleziastică față de Bizanț, iar Alexandru cel Bun a obținut binecuvântarea Patriarhiei de Constantinopol pentru mitropolitul Iosif, care a devenit primul mitropolit al Moldovei la biserica Mirăuți.