La marginea de est a municipiului Suceava, pe un pinten al unui platou cu o înălțime de 70 de metri față de lunca râului Suceava, se află Cetatea de Scaun a Sucevei, o fortificație medievală cu o poziție strategică ce oferă o priveliște largă asupra văii râului și a împrejurimilor. Această cetate, parte a unui sistem defensiv construit în Moldova la sfârșitul secolului al XIV-lea, a fost ridicată pentru a proteja capitala Moldovei în fața pericolelor externe, în special amenințarea otomană.
Construcția și dezvoltarea inițială
În anul 1388, voievodul Petru al II-lea, cunoscut și ca Petru Mușat, a mutat capitala Moldovei de la Siret la Suceava și a construit aici o cetate fortificată. Aceasta avea forma unui patrulater regulat, cu ziduri groase de aproximativ doi metri și turnuri pătrate la colțuri și pe mijlocul fiecărei laturi, menite să asigure apărarea. Șanțul de apărare săpat pe latura de est și poarta semicirculară de acces au completat sistemul defensiv.
Citește și: Utilajele DRDP Iași deszăpezesc DN 18 în județul Suceava după ninsoare
În interior, cetatea adăpostea camere pentru domnitor și familia sa, o baia domnească, depozite, un paraclis și închisoare, toate construite pe trei nivele. Domnitorul Alexandru cel Bun a adus îmbunătățiri, construind un zid suplimentar pentru protejarea porții și pavând curtea interioară.
Consolidări în timpul lui Ștefan cel Mare și conflictele
Voievodul Ștefan cel Mare a continuat întărirea cetății, construind un zid de incintă care înconjura fortul inițial, cu turnuri pătrate și mai târziu cu bastioane semicirculare, pentru a face față atacurilor cu artilerie. După un asediu turcesc în 1476, cetatea a fost reparată și extinsă, inclusiv cu un pod mobil la intrare și camere de gardă. Ștefan cel Mare a dezvoltat și construcțiile interioare, cu încăperi elegante, pardoseli din cărămizi smălțuite și pereți decorați. Cetatea a fost asediată și în anii următori de turci și polonezi, însă rezistența garnizoanei a fost puternică. Pârcălabii și portarii cetății au condus apărarea, cu figuri notabile precum Șendrea și Luca Arbore.
Declinul și cucerirea otomană
În secolul al XVI-lea, după domnia lui Ștefan cel Mare, cetatea a suferit doar lucrări minore de întreținere. În 1538, oastea otomană condusă de sultanul Soliman Magnificul a năvălit în Moldova, iar Cetatea Sucevei a fost predată fără rezistență, sprijinită de boieri moldoveni nemulțumiți. Sultanul a intrat în cetate cu mare fast, iar Moldova a fost jefuită. După acest eveniment, în cetate a fost instalat un domnitor numit de turci, Ștefan Lăcustă, care a fost însă asasinat de boieri în 1540. Astfel, cetatea a trecut printr-o perioadă dificilă, marcând începutul declinului său ca fortificație puternică a Moldovei.
Foto: Hedgehog2015 / Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0 (sursa fotografiei).
Text adaptat după articolul „Cetatea de Scaun a Sucevei” de pe Wikipedia, disponibil sub licența CC BY-SA 4.0. „Ne aducem aminte”: în fiecare zi, o pagină din istoria județului Suceava.

