Prospectul pe care România se apropie de aderarea la Spațiul Schengen cu toate drepturile este tot mai palpabil, însă există aspecte în care țara noastră se îndepărtează de alinierea la normele Uniunii Europene. Utilizarea pesticidelor interzise, absența recunoașterii parteneriatului civil și politica privind drogurile reprezintă cele mai relevante exemple.
România se află la nivelul unei națiuni europene, însă nu întotdeauna respectă pe deplin obligațiile impuse de statutul său de membru UE. Țara noastră recurge la derogări pentru pesticide interzise în Uniunea Europeană, întârzie instituirea parteneriatului civil în ciuda deciziei CEDO și inițiază măsuri legale punitive cu privire la consumul de droguri, contrar direcției europene evidențiate prin Legea 2 Mai.
Citește și: Președintele PNL Suceava anunță candidatura lui Vasile Rîmbu și avertizează consilierii locali
Modalități de aprobare a pesticidelor interzise în UE de către autoritățile române
Substanțele neonicotinoide sau nionice, interzise în UE începând cu 2013 și complet interzise din 2018, sunt insecticide neuro-active dezvoltate în anii '80. Aceste substanțe, cum ar fi clothianidin, imidacloprid și thiamethoxam, sunt de tip sistemic, fiind prezente în toate componente plantei, inclusiv polen, sevă și nectar, dar și în produsele alimentare obținute din respectiva plantă.
Neonicotinoidele sunt eficiente împotriva unor dăunători care atacă rădăcinile sau seva plantelor. Motivațiile interzicerii lor sunt strâns legate de declinul populațiilor de albine, care contribuie semnificativ la producția alimentară globală, cu un procent de 35%. În plus, există tot mai multe dovezi științifice despre legătura dintre aceste substanțe și tulburările de dezvoltare ale fătului uman.
Derogări de la Ministerul Agriculturii
O portiță legală a permis României să continue să folosească neonicotinoide printr-un mecanism de derogare temporară. Utilizarea semințelor de floarea-soarelui și porumb acoperite cu aceste substanțe rămâne permisă în România. Chiar dacă autoritățile europene au clarificat la începutul anului 2023 că regulile UE interzic astfel de derogări, România a continuat să le aprobe.
În luna noiembrie 2023, Ministerul Agriculturii, sub conducerea lui Florin Barbu, a emis trei noi derogări valabile în intervalul 22 ianuarie 2024 – 21 mai 2024:
- derogarea 15382/16.11.2023 pentru un produs cu imidacloprid ca substanță activă, disponibilă aici
- derogarea 15383/16.11.2023 pentru un produs cu imidacloprid ca substanță activă, disponibilă aici
- derogarea 1538384/16.11. pentru un produs cu thiamethoxam ca substanță activă, disponibilă aici
Federația Asociațiilor Apicole din România (ROMAPIS) a făcut apel la Comisia Europeană după ce Ministerul Agriculturii nu a răspuns solicitărilor referitoare la derogările ce încalcă legislația UE, provocând daune populației de albine.
În primii ani după interzicerea neonicotinoidelor, situația derogărilor pentru substanțe interzise a fost ambiguă, însă o hotărâre din 2023 a Curții Europene de Justiție a clarificat legalitatea acestora:
Angajamente europene pentru reducerea pesticidelor
În timp ce alte țări s-au conform at deciziilor Curții Europene de Justiție, România menține derogările chiar și mai bine de un an după pronunțarea autorităților UE. În condițiile în care suprafața terenului arabil din sudul țării scade anual cu peste 1.000 ha din cauza deșertificării, utilizarea neonicotinoidelor care dăunează albinelor și pot pune în pericol coloniile, reprezintă un risc major pentru securitatea alimentară, risc nesustenabil conform normelor europene.
Studiile preliminare indică riscuri și pentru sănătatea umană asociate acestor pesticide, în special în perioada prenatală. Deși nu au fost efectuate ample analize până în prezent, numeroase studii au arătat o corelație între expunerea la neonicotinoide în timpul sarcinii și creșterea numărului de malformații la nou-născuți, în special la nivel cerebral și cardiac.
Până în 2030, România se angajează să reducă cu 50% utilizarea pesticidelor conform Pactului Verde European și strategiei "De la fermă la furculiță", la care a aderat ca membru UE.
Absența legislației privind parteneriatul civil
Pe 21 mai 2023, douăzeci și una de familii din România alcătuite din parteneri de același sex au câștigat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) dreptul la recunoașterea oficială în țara noastră. Decizia CEDO este obligatorie, însă la aproape un an de la pronunțare, autoritățile române se fac că nu aud de recunoașterea parteneriatului civil.
În 2023, CEDO a constatat că România nu respectă "dreptul la respectarea vieţii private şi de familie" conform articolului 8 din Convenţia europeană a drepturilor omului. La data de 25 martie 2024, România ar fi trebuit să informeze Comitetul miniştrilor cu privire la măsurile luate pe baza deciziei instanței europene. Cu toate acestea, partidele aflate la guvernare refuză să își asume această responsabilitate europeană în contextul unui an electoral.
Liderii coaliției de guvernare refuză chiar și să deschidă discuții pe marginea inițierii unui proces legislativ privind parteneriatul civil:
- Marcel Ciolacu, premier și președinte al PSD: "Societatea românească nu este pregătită pentru așa ceva"
- Nicolae Ciucă, liderul PNL, a afirmat că partidul său "va continua să susțină familia tradițională, credința și patriotismul"
Conform legei europene
Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, la articolul 8, prevede:
Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie
- 1. Fiecare persoană are dreptul la protejarea vieții sale private și a vieții de familie, a locuinței și a corespondenței sale.
- 2. Intervenția unei autorități publice în exercitarea acestui drept este permisă numai în măsura în care este prevăzută de lege și constituie o măsură necesară, conform principiilor unei societăți democratice, pentru securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, pentru apărarea ordinii și prevenirea infracțiunilor, pentru protejarea sănătății sau a moralei, sau pentru protejarea drepturilor și libertăților altora.
Hotărârea CEDO demonstrează că România nu își respectă aceste angajamente față de toți cetățenii, conform dispozițiilor detaliat explicate în Ghidul privind art. 8 din Convenția europeană a drepturilor omului.
Ministerul Afacerilor Externe, ca reprezentant al României, a contestat decizia din 23 mai 2023, însă Curtea Europeană de Justiție a respins acțiunea, decizia devenind executorie în august 2023.
Aspectele implicate de parteneriatul civil
Un exemplu relevant îl constituie Italia, unde parteneriatul civil între persoane de același sex a fost adoptat în repede urmare după decizia CEDO din august 2015, intrând în vigoare în iunie 2016.
Legislația italiană, conformă astfel cu cea europeană, conține patru prevederi esențiale:
- Atribuirea numelui de familie. În contrast cu căsătoria, parteneriatul civil permite adăugarea numelui partenerului la numele de familie propriu, nu înlocuirea completă a acestuia.
- Obligația de sprijin reciproc moral și financiar. În România, căsătoria implică alte angajamente suplimentare, inclusiv loialitatea, traiul comun și îndatoririle conjugale.
- Mandatarea partenerului. Aspectele esențiale ale parteneriatului civil neacordate românilor aflați în relații de același sex includ dreptul la moștenire și dreptul de a decide în numele partenerului în situații de imposibilitate.
- Echivalarea cu căsătoria. Membrii unui parteneriat civil beneficiază de toate drepturile reglementate acolo unde căsătoria este menționată, pentru a evita discriminarea. Excepția principală rămâne adopția, care, deși este reglementată pentru parteneriatele de același sex în mai multe țări europene, nu este încă general valabilă în UE.
Legea 2 Mai și politicile privind drogurile
Pe măsură ce tot mai multe țări europene adoptă măsuri de dezincriminare a drogurilor în diverse forme, România introduce legi punitive care contravin tendinței europene de a investi în servicii sociale pentru recuperare și reintegrare. Chiar și în Ucraina, o țară încă neaderentă la UE, consumul de cannabis a fost dezincriminat.
Portugalia a abolit complet deținerea și consumul de droguri în 2001, fiind urmată de Republica Cehă care permite deținerea chiar și a drogurilor de mare risc în cantități limitate, unde vânzarea, nu și cumpărarea de droguri, constituie infracțiune. Germania a parțial dezincriminat cannabisul începând cu 1 aprilie 2024, o măsură menită să reducă piața neagră conectată strâns cu criminalitatea organizată.
În România, Legea 2 Mai introduce pedepse severe, măsură criticată într-o scrisoare deschisă semnată de ARAS - Asociaţia Română Anti-SIDA, Asociaţia Accept, Asociaţia Sens Pozitiv, European Center for Public Initiatives, Reţeaua Română de Reducere a Riscurilor, criminologul Vlad Zaha şi psihiatrul Eugen Hriscu - specialist în tratarea dependenţelor.
"Aceste acțiuni populiste vor avea consecințe negative imense pe termen lung atât pentru populație, cât și pentru instituțiile responsabile de sănătatea populației. Fără servicii adecvate de reducere a riscurilor (conform normelor internaționale), ne vom confrunta cu o creștere a supradozelor, deceselor cauzate de consum și distrugerea viitorului tinerilor care săvârșesc infracțiuni minore, ca de exemplu de a fi prinși purtând o cantitate mică de cannabis pentru consum personal (prevedere dezincriminată în majoritatea statelor UE)," se arată în scrisoarea deschisă.
Redacția evidențiază că, deși România a adoptat Strategia Națională în domeniul Drogurilor până în 2026, conformă cu legislația europeană, "respectarea principiilor acesteia este consistent încălcată de statul care s-a angajat să le aplice, cu toate că respectarea lor 'este vitală și obligatorie'".
Strategia Națională în Domeniul Drogurilor (SNDD) 2022 – 2026 abordează următoarele aspecte:
Vrei știrile din Suceava primele în Google?
Adaugă Suceava Expres ca sursă preferată: articolele noastre apar cu prioritate la „Știri principale” în căutările tale.