Motivul pentru care PSD, PNL și UDMR nu susțin alegerile în două tururi pentru primari: implicațiile votului cu majoritate absolută

În luna februarie a anului 2020, una dintre preocupările majore ale PNL era legată de alegerea primarilor prin majoritate absolută. Potrivit Digi 24, Rareș Bogdan considera că adoptarea sistemului în două tururi este o prioritate. Însă, în prezent, se discută despre comasarea alegerilor, iar această dorință anterioară a fost uitată, dispărând în negura timpului.

Care sunt motivele pentru care Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL) și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) preferă sistemul de alegere a primarilor cu majoritate simplă – unde câștigă candidatul care obține cele mai multe voturi și implicit procentul cel mai mare? De ce consideră aceste partide că nu ar trebui să se schimbe legea electorală pentru alegerile locale?

Citește și: Președintele PNL Suceava anunță candidatura lui Vasile Rîmbu și avertizează consilierii locali

Să analizăm harta rezultatelor alegerilor locale din septembrie 2020, oferită de Biroul Electoral Central (BEC).

Recomandări

Ce urmează după șocul morții lui Navalnîi. Ceilalți lideri ai opoziției față de regimul Putin au o idee

Harta 1. Întruchiparea politică a primarilor câștigători la alegerile locale (primar) din septembrie 2020

Ce putem observa aici? Multe zone roșii – PSD, multe zone galbene – PNL și, în anumite regiuni, în Crișana și Transilvania, zone verzi – UDMR. USR sau AUR sunt doar excepții, apărând sporadic. În acest context, având în vedere dominanța culorilor roșu, galben și verde, de ce ar dori aceste partide să schimbe regulile jocului electoral?

75% dintre primari au fost aleși cu majoritate absolută

Primul și cel mai important motiv pentru care aceste trei partide aflate la putere se opun modificării sistemului electoral pentru alegerea primarilor este că într-un astfel de context, alegătorii tind să voteze strategic. 

Ce implică acest lucru? Spre exemplu, dacă un alegător dorește să voteze pentru un candidat cu șanse mai reduse de a câștiga în circumscriptia sa, acesta va da votul candidatului sau candidaților cu șanse mai mari, conform literaturii academice. Într-un sistem de majoritate simplă, oamenii votează strategic, susținând candidații care au șanse reale de a câștiga și evitând astfel să-și risipească votul pe candidați cu șanse mici de reușită.

Recomandări

„Nu am dreptul să renunț!” Iulia Navalnaia anunță că va continua lupta soțului ei, Aleksei Navalnîi. Mesajul ei direct către poporul rus

Care este impactul votului strategic? În principal, atragerea susținătorilor partidelor mai mici către partidele mari, un efect al votului strategic. Acest lucru face ca cele trei partide menționate anterior, ca fiind cele mai mari din țară – PSD, PNL și UDMR – să obțină relativ ușor o majoritate absolută în majoritatea localităților în care acestea câștigă.

Este ilustrativ faptul că la alegerile locale din 2020, PSD a obținut majoritate absolută în 1.105 localități, PNL în 906, iar UDMR în 171. Alte partide, alianțe sau candidați independenți au câștigat cu peste 50% + 1 vot în 215 localități.

În total, în 2.397 din 3.186 de localități (75,24%) s-a obținut o majoritate absolută.

Dacă s-ar trece la un sistem de majoritate absolută, susținătorii unor candidați cu șanse mai reduse ar vota inițial pentru aceștia, iar în cazul unui tur doi, ar vota strategic. Aceasta ar fi fost benefic pentru partidele mai mici, care își doresc să crească – cu USR ca un exemplu concret.

Harta 2. Dispunerea localităților cu valori mai mari de 50% la alegerile locale din 2020 (primar)

Al doilea motiv important: dacă ai mai mulți primari, ai șanse mai mari la alte tipuri de alegeri – parlamentare, prezidențiale, europarlamentare. De ce? Pentru că primarii aleși sunt esențiali pentru mobilizarea electorală în teritoriu. Se creează o formă de clientelism local, determinată nu doar de oferirea de cadouri în timpul campaniilor electorale, ci și de dependența cetățenilor vulnerabili economic de primărie, făcându-i loiali mărimilor locale. Astfel, primarii sunt realeși, iar partidele mari își mențin supremația și la alegerile parlamentare și europarlamentare, păstrând controlul teritorial. 

Privind harta, observăm că PSD domină în sud și est de zeci de ani, iar PNL a obținut primarii în majoritatea regiunilor țarii. 

Și totuși... În ianuarie 2020, premierul de atunci, Ludovic Orban, de la PNL, și-a asumat în fața Parlamentului răspunderea pentru alegerea primarilor în două tururi de scrutin, conform Europa liberă. Planurile pentru alegeri anticipate au fost anulate din cauza pandemiei, iar modificarea legislației electorale a fost amânată, conform Euronews. În iunie 2022, Camera Deputaților a respins un proiect de lege privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Proiectul, inițiat în 2016 de Partidul Mișcarea Populară (PMP), prevedea că în cazul în care niciun candidat pentru funcția de primar nu obținea cel puțin jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate, ar urma să se organizeze un al doilea tur de scrutin între cei clasați pe primele două locuri, conform Agerpres.

În cele din urmă, toate acestea au fost deja lăsate în urmă. Am explicat de ce nu există o presiune semnificativă pentru schimbarea sistemului electoral pentru alegerile primarilor. Partidele aflate la putere se gândesc pragmatic și nu există presiune din partea populației, iar orice susținere din partea USR va fi diluată în contextul interesului rațional al partidelor și indiferenței populației.

Procesul de alegere a primarilor

În concluzie, vom explica modul în care sunt aleși primarii, prin majoritate simplă. Potrivit legislației electorale, procesul de alegere a primarilor este simplu: candidatul (din partea unui partid sau independent) care obține cele mai multe voturi într-o localitate, și implicit procentul cel mai mare, este desemnat câștigător și devine primar al localității.

Să luăm drept exemplu localitatea Calopăr din județul Dolj la alegerile locale (primărie) din septembrie 2000. 

Număr total alegători înscriși în liste: 3.200
Număr total alegători prezenți la urne: 1.988, adică 62,12%
Număr total voturi valabil exprimate: 1.880
Număr total voturi nule: 108

Candidat	Partid	Voturi	Procent
Bobin Daniel	PNL	862	45,85%
Catalina Marin	PSD	731	38,88%
Pavel Marius	Distribuie:FacebookWhatsAppTelegramX / Twitter📋 Copiază link 📱 Vezi ca Story Vrei știrile din Suceava primele în Google? Adaugă Suceava Expres ca sursă preferată: articolele noastre apar cu prioritate la „Știri principale” în căutările tale. Adaugă la Sursele preferate