Întrunirea Sacrei Excomunicari a BOR a hotărât să sprijine înființarea Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina ce urmează să fie supusă Patriarhiei Române. O hotărâre cu valențe epocale în cadrul politicii. În același timp, BOR a hotărât să adopte o poziție mai viguroasă în privința Mitropoliei Basarabiei. Cât de mult vor modificări aceste hotărâri?
Consultă și: Teodor Baconschi, teolog și diplomat, specializat în antropologie religioasă și istorie comparată a credințelor dezvăluie pentru RFI:
"Sfântul Mormânt Românesc a organizat structuri canonice în afara frontierelor și pentru românii din Serbia și pentru cei din Ungaria.
Citește și: Președintele PNL Suceava anunță candidatura lui Vasile Rîmbu și avertizează consilierii locali
Nu mai menționăm despre diaspore, în care s-au organizat în ultimii ani, odată cu instalarea a atâtor milioane de români, chiar și mitropolii, nu doar episcopii și arhiepiscopi.
Datorită faptului că Ucraina se îndreaptă spre Uniunea Europeană și va implementa acquis-ul comunitar referitor la drepturile minorităților, inclusiv dreptul lor de a-și dezvolta structuri bisericești proprii, sunt de părere că se folosește de ocazie.
Cu atât mai mult că românii din Ucraina se află acum sub conducerea Patriarhiei Ruse. Ei nu fac parte din Biserica Autocefală Ucraineană, care s-a separat de Moscova.
Ar mai trebui menționat în acest context că este de asemenea o acțiune reflectată, deoarece cetățenii români de etnie ucraineană din România sunt îngrijiți de un Vicariat Ortodox Ucrainean, care este însă sub supremația Patriarhiei Române.
O decizie în conformitate cu Kiev-ul
Cred că Kievul va aproba această propunere. Cu atât mai mult fiindcă cetățenii ucraineni de etnie română, unii dintre ei se autointitulează moldoveni, și-au dovedit credincioșia față de țara ucraineană. Mulți dintre aceștia au luptat în război și chiar și-au jertfit viața pentru a-și apăra patria.
Cred că acest lucru se poate realiza printr-un consens bilateral, prin discuții transparente care vor avea loc atât cu autoritățile statale cât și cu cele bisericești. Și îi va elibera pe români din acest impas puțin schizofrenic, în care, pe de o parte sunt sub influența Moscovei, care au atacat țara, Ucraina, iar pe de altă parte doresc să fie siguri că pot participa la slujbe în limba română. Putem considera că acesta este un progres pro democratic pentru mai multă libertate și normalitate.
Jurnalist: Această decizie nu este singulară. BOR a transmis și o abordare mult mai aspră, mai hotărâtă și în cazul Mitropoliei Basarabiei. Există vreo legătură între cele două?
TB: Sunt două procese destul de distincte. Biserica Română a reinstaurat Mitropolia Basarabiei în 1992. Guvernul de la Chișinău din anii 1990 era controlat de fosti comuniști sau de socialiști pro-ruși și nu a recunoscut Mitropolia Basarabiei. Abia când Curtea Europeană pentru Drepturile Omului de la Strasbourg a emis o decizie în acest sens au recunoscut-o. În Moldova există Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove subordonată Patriarhiei Ruse și Mitropolia cu drepturi istorice clare a Basarabiei, pe care rușii au desființat-o în 1812 când au anexat teritoriul de peste Prut și care se extinde. Multe parohii din Republica Moldova, aflate sub controlul mitropolitului Vladimir al Chișinăului și întregii Moldove, trec de la ruși la români. În ultimele luni acest proces s-a intensificat. Cred că va continua, că nu poate fi oprit. Patriarhia noastră a acționat corect prin a-și arăta deschiderea totală pentru primirea acestor preoți împreună cu credincioșii lor sub autoritatea canonică a Bisericii Ortodoxe Române.
Jurnalist: Și în acest caz discutăm despre o implicare mai semnificativă a Patriarhiei române în politica religioasă de la Chișinău. Cum va fi primită această implicare, acest sprijin? Vorbeai de acorduri bilaterale, dar procesul este foarte tensionat și dificil.
TB: Mulți cetățeni din Republica Moldova, inclusiv clerul ortodox care se află temporar sub conducerea mitropolitului Vladimir, dețin și cetățenia română. Până la urmă, ei pot beneficia de salariile clerului ortodox din România, ceea ce îi sprijină considerabil.
Majoritatea se află într-o situație economică de sărăcie. Cred că sprijinul va lua multe alte aspecte, cărți de rugăciuni, înființarea bibliotecilor, veșminte religioase. Prin urmare, este un gest extrem de natural pe care era de așteptat ca Patriarhia mamă să îl încurajeze.
Jurnalist: Discutăm acum despre două poziționări semnificative ale BOR, despre două hotărâri considerate de unii chiar istorice. Menționai că în cazul Ucrainei ar fi vorba și despre apropierea de Uniunea Europeană. Dar de ce acum? De ce vine acest sprijin în acest moment?
TB: Sprijinul reflectă transformările dramatice pe teren, schimbările graduale de statut geopolitic al Ucrainei sub impactul acestui război distrugător și pe fondul ameliorării clare a relațiilor româno-ucrainene.
România, în calitate de stat membru UE și NATO, a sprijinit, sprijină și va sprijini în continuare Ucraina pe toate planurile. Și dialogul politic dintre București și Kiev are acum o temperatură cu totul diferită.
Există o disponibilitate mult mai mare. Nu mai susținem două naționalisme care erau ancorate într-o agendă interbelică din anii 1940. Am intrat în secolul al XXI-lea. Mi se pare că astfel de evoluții sunt de salutat. Geografia nu se schimbă și dorim ca Ucraina să adere la UE și NATO, să fie o Ucraina suverană și prietenoasă cu România.
Jurnalist: Aș dori să ne îndreptăm atenția către ce s-a decis joi pe plan intern... Sunt hotărâri surprinzătoare? Mă refer la cele referitoare la domnul Bănescu, la ÎPS Teodosie, cel care a primit o avertisment scris.
TB: S-a creat joi o confuzie în spațiul public. După părerea mea a fost o greșeală că evenimentul sancționării ÎPS Teodosie a fost asociat cu anunțul că Biroul de Presă al Patriarhiei se va reorganiza.
Oamenii au perceput acest lucru în mod gresit, unul fiind considerat pozitiv și celălalt negativ. M-am documentat și am înțeles că domnul Bănescu nu a fost destituit, că va fi ajutat în activitatea sa viitoare de un consilier patriarhal cleric.
Pe surse s-a răspândit știrea că ar fi fost demis, sugerând că cele două chestiuni sunt corelate. Sancționarea ierarhului din Tomis a fost anunțată public și este un avertisment privind purtarea sa, care a generat multe controverse publice și tulburare, pentru a folosi un termen potrivit. Una este una și alta este alta.
Probabil, cancelaria Sfântului Sinod pregătește un nou comunicat pentru a clarifica această confuzie. Aripa extremă, extremistă, antioccidentală a BOR, care există, s-a bucurat ieri. A fost extrem de satisfăcută gândindu-se că domnul Bănescu a fost destituit. Dar, se pare că nu este cazul și că a fost doar o eroare de comunicare prin asocierea acestor două subiecte în același context.
Jurnalist: Comparând evenimentele, pentru că era inevitabil să nu le așezi față în față, că părea că ÎPS Teodosie a scăpat mai ușor...
TB: Da, s-a conturat această impresie, dar, din fericire, s-a dovedit a fi greșită.
Mai multe informații - Sursa Google News