Medgidia, un oraș cu o istorie bogată, a fost înființat de sultanul otoman Abdul Megdid. Actele oficiale arată că data exactă a întemeierii acestui oraș este 2 septembrie 1856. Medgidia a fost creată printr-un decret imperial ca un înlocuitor al vechii așezări Karasu.
Predouă secole, Medgidia era recunoscut ca un centru economic crucial. Plasat la intersecția unor trasee comerciale importante, orașul era faimos pentru schimburile comerciale cu cereale și animale. În perioada otomană până în secolul al XIX-lea, locul era denumit Kara-Su și reprezenta un hub economic puternic. Se povestește că de două ori pe an se ținea acolo o expoziție numită Panaghir, adică un târg. Încă există în prezent o zonă numită Dealul Panaghirului, locul unde avea loc acest târg, conform informațiilor de pe click.ro.
Kara-Su, tradus ca "apă neagră" în limba turcă, este un nume care reflectă caracteristicile geografice ale zonei. Numele a fost dat datorită mlaștinilor formate în urma inundațiilor provocate de apa provenind din zona Kara-Su, și din cauza culorii specifice a acestei ape.
Citește și: Președintele PNL Suceava anunță candidatura lui Vasile Rîmbu și avertizează consilierii locali
Deși sultanul Abdul Megdid nu a pășit niciodată în Dobrogea, el a sprijinit tătarii care emigraseră din Crimeea și a fondat localitatea Medgidia, care încă îi poartă numele.
„Sultanul otoman Abdul Megdid, care deținea și titlul de calif, adică liderul musulmanilor, i-a ajutat pe tătarii din Crimeea, care erau asupriți și acuzați de autoritățile țariste că ar fi colaborat cu armatele otomane și aliate otomanilor în Războiul Crimeei.
În această proces de emancipare, sultanul otoman Abdul Megdid a hotărât să sprijine tătarii. Una dintre metodele prin care a făcut acest lucru a fost prin înființarea unei așezări și facilitarea stabilirii lor acolo. Este vorba de vechea așezare Kara-Su, care, începând cu 2 septembrie 1856, când a fost emisă iradeaua sultanului Abdul Megdid, un act special în administrația otomană, s-a hotărât crearea de condiții și primirea refugiaților, emigranților din Crimeea. Acest moment este considerat acțiunea fondatoare a orașului Medgidia, deoarece, de la acea dată, așezarea Kara-Su a fost cunoscută cu numele de Medgidie sau Medgidia", a menționat istoricul Kemal Karpat.
Primul oraș modern al Imperiului Otoman
„De mare importanță în acest act este urmărirea meticuloasă a dezvoltării acestei localități. Se cerea ridicarea unei moschei în centrul orașului și construirea lângă aceasta a unui edificiu administrativ. De asemenea, se detalia modul în care străzile ar trebui să fie dezvoltate, să fie drepte și să se intersecteze perpendicular. Atenția acordată acestor detalii a transformat Medgidia în «primul oraș modern din Imperiul Otoman», conform susținerilor istoricului Kemal Karpat.
S-a cerut crearea unor străzi perpendiculare, motiv pentru care chiar și astăzi, dacă vizităm Medgidia, vom observa că în partea veche a orașului, zona care adăpostește Primăria, Moscheea Abdul Megdid și cele mai importante clădiri, străzile sunt dispuse perpendicular. Ele au fost ulterior străbătute de unele construcții ridicate în era comunistă, fie că e vorba despre blocuri de locuințe construite în acea zonă sau de piața amenajată în fața Primăriei Medgidia”, a explicat profesorul Metin Omer.
Pe parcursul istoriei sale, orașul Medgidia a fost un izvor de inspirație pentru mulți scriitori. În romanul său de aventuri intitulat "Kéraban încăpățânatul", celebrul Jules Verne și-a purtat personajul principal prin zona Kara-Su, o referire la Medgidia. În povestea sa, Kéraban, un negustor turc din Istanbul, a evitat să plătească taxa pentru a traversa podul peste Bosfor și a decis să ocolească Marea Neagră, ajungând în cele din urmă în Medgidia.
„Orașul dobrogean este prezent și în alte romane naționale. Cel mai recent exemplu este romanul autorului Cristian Teodorescu, născut în Medgidia. Acesta a publicat romanul „Medgidia orașul de apoi”, în care putem spune că orașul nu este doar decor, ci și un personaj, pentru că scriitorul prezintă viu modul în care acesta se transformă. Dintr-un oraș cosmopolit în perioada interbelică, Medgidia a început să sufere decaderea atunci când regimul comunist i-a distrus toată frumusețea. I s-a "furat aura", așa cum spune autorul.
Mai există mențiuni într-un roman interbelic, intitulat „Kara Su”, denumirea veche a orașului Medgidia, scris de Ilie Valerian, pseudonimul scriitorului Valeriu Ionescu. Romanul a apărut în anul 1936, iar subiectul principal este relația de dragoste dintre o localnică tătăroaică și un inginer venit de la București pentru a lucra la construcția căii ferate. Se prezintă comunitatea musulmană din Medgidia, dar autorul explorează și celelalte etnii și, în general, viața din oraș”, a declarat profesorul Metin Omer.
Citește mai mult - Sursa Google News