INTERVIU. Motivele pentru care un expert în istoria comunismului susține că noile tehnologii vor genera sisteme totalitare mai rigide decât cele proiectate de Orwell și că „oamenii trebuie să controleze evoluția tehnologică”

Care este legătura dintre conflictul dintre Israel și Hamas și cel declanșat de Rusia în Ucraina? Istoricul francez Thierry Wolton consideră că ambele conflicte pot fi interpretate ca o luptă între societățile democratice și dictaturi, indiferent de motivațiile politice, ideologice, religioase sau naționaliste.

Thierry Wolton este unul dintre cei mai apreciați istorici ai comunismului. Seria sa de trei volume intitulată „O istorie mondială a comunismului” – Tortionarii, Complicii, Victimele – a avut un succes remarcabil la nivel internațional. Interesele sale se concentrează în special asupra istoriei regimurilor comuniste, Războiului Rece și influenței sovietice în Occident.

Citește și: Președintele PNL Suceava anunță candidatura lui Vasile Rîmbu și avertizează consilierii locali

Implicațiile digitale

În acest an, a publicat la editura Humanitas o carte diferită: „Noile drumuri ale servituții noastre”, un eseu despre provocările pe care rețelele sociale, internetul și tehnologia în general le presupun în viața noastră.

„Interesul meu sau mai corect, preocuparea mea cu privire la noile tehnologii este în legătură cu restricționarea (fără precedent) a libertăților individuale asociată cu acestea. În timp ce aceste instrumente facilitează comunicarea și oferă acces fără precedent la cunoștințe, ele sunt de asemenea mijloace de alienare, subordonare și supraveghere”, susține istoricul în vârstă de 72 de ani, într-un interviu pentru cititorii Libertatea.

Recomandări

LIBERTATEA A AJUNS ÎN CAPUL VERDE. După aproape 200 de ani, știm cât a costat călătoria lui Darwin în jurul lumii, dar nu știm cât a costat expediția lui Iohannis în Africa

Thierry Wolton nu deține conturi pe Facebook, X, Instagram sau TikTok. Acesta declară că nu deține nici un telefon mobil. Cu toate acestea, prin intermediul operei sale, el discută despre modul în care aceste platforme „fascinează și subjugă”.

„În ceea ce privește aspectul referitor la legitimitatea mea în această chestiune, având în vedere că nu utilizez aceste instrumente (cu excepția internetului ca mijloc indispensabil de acces la informație), este ridicol. Ar putea un antropolog să-și nege dreptul de a studia populațiile pe care nu le-a întâlnit niciodată deoarece acestea au dispărut? Ar trebui un istoric să se abțină să vorbească despre Evul Mediu deoarece, cu toată dreptatea, nu a trăit în acea perioadă?”, explică acesta.

„Viitorul democrațiilor este în joc în aceste conflicte cu terorismul islamic și dictaturile”

Libertatea: Ce diferențe există între cele două conflicte militare majore la care asistăm în prezent? Au și puncte comune?
Thierry Wolton: Diferența între cele două conflicte este reprezentată de moștenirea lor istorică: unul este vechi de mii de ani, celălalt de câteva secole. Conflictul israelo-arabo-palestinian este la fel de vechi ca și civilizația noastră, dacă dorim să privim în același mod. Acesta s-a consolidat odată cu înființarea statului evreu în anul 1948. Începând de atunci, a apărut o dimensiune islamistă, care a pornit de la răsturnarea șahului Iranului în anul 1979 și proclamarea unei Republici Islamice la Teheran.

Recomandări

„M-au tăvălit pe jos, mi-au dat cu pumnii în gură”. Mărturia bărbatului confundat cu criminalii de la Sibiu, reținut și eliberat după o zi

Conflictul din Ucraina reprezintă o moștenire a comunismului. Cu toate acestea, cele două războaie au un aspect comun: ambele reprezintă o luptă, până la urmă – între societățile deschise, cele care respectă statul de drept – separația puterilor, libertățile, pe scurt – și societățile închise, dictaturile, indiferent de natura lor politică, ideologică, religioasă, naționalistă și așa mai departe.

În ambele cazuri, viitorul democrațiilor este pus în pericol în aceste conflicte, fie cu terorismul islamist, pe de o parte, fie cu dictaturile, pe de altă parte.

„Pericolul mai mare vine dinspre Kiev, nu dinspre Ierusalim”

– Atânția internațională s-a mutat din Ucraina în Israel. Cum poate fi explicat acest lucru?
– Având în vedere dimensiunea istorică mai amplă a acestui nou război dintre Israel și vecinii săi, acesta are un impact mai mare asupra opiniei publice, reînviind conflictele ancestrale.

În ceea ce privește Ucraina, pe de altă parte, absența unei reflecții istorice asupra ceea ce a însemnat comunismul și lipsa unei conștientizări universale a acestei trecut tragice reprezintă un dezavantaj în ceea ce privește interesul manifestat față de războiul declanșat de Rusia, sub conducerea lui Putin, „fiul spiritual” al comunismului.

Amnezia istorică privind trecutul sovietic reprezintă un obstacol în înțelegerea acestui război și, prin urmare, a impactului său asupra opiniei publice.

Recomandări

Weekend cu cod galben și portocaliu de ninsori: mașini blocate în trafic, la Suceava. Intervenții cu utilajele de deszăpezire în mai multe județe

– Pentru Europa și, în special, pentru România, care dintre cele două conflicte poate fi considerat mai periculos?
– Pe termen lung, consider că pericolul este mai mare dinspre Kiev decât dinspre Ierusalim, dintr-un motiv simplu care nu are legătură cu ideologia sau religia: Rusia reprezintă un stat cu toate resursele pe care le implică, în timp ce mișcările islamiste reprezintă grupări teroriste marginale care nu dispun de capacitatea de a provoca daune pe termen lung în comparație cu un stat.

Războiul din Ucraina este mai îngrijorător pentru stabilitatea globală decât conflictul recurent din Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, ambele se pot uni într-un conflict global.

Dacă s-ar produce o astfel de catastrofă, istoricii viitorului cu siguranță ar fixa începutul acestui nou conflict global la 24 februarie 2022, ziua în care Putin a ignorat ordinea mondială instituită după anul 1945. Referitor la rolul tehnologiei în aceste conflicte, putem observa cât de malefic poate fi (și) progresul: utilizarea letală a dronelor pe câmpurile de luptă reprezintă un exemplu elocvent în acest sens.

„Putem face o nouă revoluție pe internet?”

– Fiecare parte implicată în conflict folosește instrumente de propagandă pentru a-și valida cauza și a demoniza inamicul. Care credeți că este efectul acestei strategii? În ce măsură câștigătorii propagandei pot fi și câștigătorii unui conflict?
– Propaganda a însoțit întotdeauna conflictele, fiind o armă de război. Schimbarea din zilele noastre vine de la instrumentele folosite pentru a răspândi această propagandă, ceea ce face ca aceasta să aibă un impact mult mai puternic decât în trecut și, fără îndoială, mult mai mic decât va avea în viitor.

De exemplu, rețelele de socializare care funcționează ca niște cutii de rezonanță și mijloacele tehnice de falsificarea a faptelor – știri false. Totodată, trebuie să luăm în considerare și lipsa de educație a publicului larg, rezultată din absorbția obsesivă a prezentului în mințile oamenilor, la care se adaugă tendința de a se adap