Fenomenul că România este situată pe ultimul loc din Uniunea Europeană în ceea ce privește competențele digitale, atât în ceea ce privește învățarea individuală, familiarizarea companiilor cu standardele actuale de digitalizare, cât și accesul facil la serviciile guvernamentale digitale, nu mai este o surpriză, dat fiind că țara noastră ocupă aceleași poziții slabe de la aderarea la UE încoace.
Însă, problema a început să devină tot mai costisitoare și să ne împiedice să ne îndeplinim angajamentele luate față de Comisia Europeană în ceea ce privește Componenta 7 a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Multe din reformele în domeniul digitalizării ar trebui să fie implementate începând cu acest an și în termeni cât mai imediati, astfel încât România să nu fie expusă riscului de a se afla în continuare în coada clasamentelor și fără resurse destinate în mod special pentru a ne sprijini în progresul către modernizare.
Citește și: Președintele PNL Suceava anunță candidatura lui Vasile Rîmbu și avertizează consilierii locali
Care sunt caracteristicile digitalizării în România conform celor mai recente date Eurostat
Potrivit celor mai recente date colectate de Eurostat în materialul Digital skills in 2023: impact of education and age, alături de informațiile detaliate din Digital economy and society statistics de la sfârșitul anului trecut, România se regăsește din nou pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește digitalizarea și competențele IT.
Totuși, în ciuda acestui fapt, dacă ne uităm strict la tendințele de creștere, România se remarcă prin dublarea proporției utilizatorilor de internet de la 36% în 2010 la 89% în 2023, înregistrând o creștere de 53 de puncte procentuale în decurs de 13 ani. Acest progres plasează România printre țările cu cea mai rapidă adoptare a internetului, depășind evoluțiile din Bulgaria și Grecia, și depășind considerabil chiar și creșterea înregistrată în Suedia.
Pe de altă parte, utilizarea internetului în scopuri educaționale și de interacțiune cu autoritățile publice în România se situează sub media europeană. Doar 11% din populația română a folosit internetul în scopuri educative în 2023, plasând astfel țara pe ultimul loc în UE în acest domeniu, iar interacțiunea cu autoritățile publice prin intermediul internetului este raportată la o rată de doar 14%, cea mai scăzută din UE.
În 2023, 54% din utilizatorii de internet din UE au interacționat cu autoritățile publice. Unii pentru a obține informații referitoare la drepturile de pensie, programul de funcționare al birourilor de administrație publică, serviciile de sănătate, etc. Pentru a face un contrast, în Finlanda și Danemarca, procentul utilizatorilor de internet care au interacționat cu autoritățile publice a fost cel mai ridicat în rândul statelor membre, cu 92%. În Olanda, procentajul a fost de 84%.
În ceea ce privește solicitarea și eliberarea online de documente oficiale prin intermediul platformelor administate de autoritățile publice, 18% din utilizatorii de internet au solicitat documente oficiale sau certificate de la autoritățile publice în 2023, în medie. Luxemburg a fost cel mai avansat dintre statele membre, cu 51% din proporția utilizatorilor de internet care au solicitat documente oficiale sau certificate în 2023, în contrast puternic cu România, unde doar 4% din cetățeni au apelat la mediul online pentru a obține documente oficiale.
Consiliul Europei depune eforturi pentru a ne scoate din coada clasamentelor de alfabetizare în IT
La sfârșitul lunii noiembrie 2023, Consiliul Uniunii Europene a inițiat două programe pentru a încuraja statele membre să asigure accesul universal la competențele digitale, prin intermediul unei game variate de programe educaționale, începând de la nivelul primar până la formarea continuă a adulților, conform unei analize realizate de cursdeguvernare.ro.
La acel moment, consiliul a subliniat importanța strategică a dezvoltării abilităților digitale, îndemnând la crearea de strategii naționale și regionale pentru a pregăti instituțiile de învățământ și formarea profesională pentru a pregăti indivizii pentru o abordare creativă, sigură, etică și responsabilă a tehnologiei, bazată pe o înțelegere profundă a funcționării acesteia.
Astfel, speranța europenilor este că creșterea competențelor digitale va îmbunătăți șansele de angajare și va contribui la atingerea obiectivelor stabilite de Consiliu pentru anul 2030, cum ar fi reducerea procentului de persoane cu performanțe scăzute în domeniul competențelor digitale și informatice la sub 15%, garantarea că cel puțin 80% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani dețin competențe digitale de bază, precum și angajarea a cel puțin 20 de milioane de specialiști în tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) în cadrul Uniunii.
Cum ar putea PNRR să ne ajute să depășim impasul, dacă am acorda atenția corespunzătoare reformelor în domeniul digitalizării. Bibliotecile, deja lăsate în urmă
Principalul impediment în ceea ce privește soluțiile tangible este că România nu dispune de o strategie națională specifică pentru cultivarea competențelor digitale, ci are doar inițiative generale incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), orientate mai ales spre educație și sectorul corporativ, lăsând mai puțin loc formării profesionale a adulților, un aspect în care România se situează la coada listei pentru îmbunătățiri.
Planul Național de Redresare și Reziliență al României vizează rezolvarea principalelor probleme digitale ale țării, alocând 5,97 miliarde de euro (echivalentul a 20,5% din fondurile totale destinate României) pentru programe digitale. Prioritatea principală se pune pe Componenta 7 (Digitalizarea), deși toate secțiunile planului conțin măsuri specifice pentru avansarea în această direcție.
Conform sursei citate, până în iunie 2024 trebuie finalizată o inițiativă conform căreia sistemul educațional din România va fi aliniat la Cadrul european al competențelor digitale (DigComp) pentru elevi, cu stabilirea unui set de aptitudini pentru profesori și revizuirea programelor școlare obligatorii și a planului-cadru pentru materiile TIC la toate nivelurile de învățământ.
În cadrul PNRR a fost inclus Programul de formare pentru competențe digitale avansate pentru funcționarii publici (20 de milioane euro): până la jumătatea anului 2026, 30.000 de funcționari publici vor urma program de formare pentru a dobândi abilități digitale avansate, iar 2.500 de funcționari publici cu funcții de conducere vor urma cursuri de formare în conducere și gestionare a resurselor umane. Conform unui comunicat al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici transmis către AGERPRES pe 22 februarie, 30.000 de funcționari publici, indiferent de nivelul funcției, vor urma cursuri de formare pentru obținerea competențelor digitale avansate. Pentru 2.500 de funcționari publici cu funcții de conducere vor fi organizate cursuri de formare în domeniul leadership-ului și al managementului resurselor umane.
Alte reforme care ar trebui să aibă loc anul acesta includ:
Programe de finanțare pentru biblioteci pentru a deveni centre de dezvoltare a competențelor digitale de bază (37 de milioane euro). Anul trecut, din cele 37 de milioane de euro alocați prin intermediul unui apel PNRR pentru renovarea și digitalizarea serviciilor bibliotecilor din mediul rural, majoritatea a rămas neutilizată, conform G4Media. La momentul respectiv, doar 14 județe au depus proiecte. La începutul apelului, în decembrie 2022, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, instituția care a gestionat alocarea fondurilor, a estimat că vor fi depuse 41 de proiecte, câte unul pentru fiecare județ.
Ministerul de Reformă și Investiție (MCID) a redeschis tot bugetul alocat din PNRR pentru această investiție. Ministerul a explicat că va lansa un nou apel de proiecte în care va extinde baza aplicanților eligibili și va implementa "un proces mai amplu de informare a potențialilor solicitanți pentru a asigura atingerea obiectivelor" stabilite prin PNRR.
Programe dedicate perfecționării/recalificării angajaților din cadrul întreprinderilor (36 de milioane euro): aceste programe susțin tranziția digitală a microîntreprinderilor prin creșterea abilităților digitale ale angajaților lor, concentrându-se pe tehnologiile emergente, cum ar fi internetul obiectelor, volumele masive de date, învățarea automată, inteligența artificială, automatizarea proceselor robotizate, tehnologia blockchain. Angajații din cadrul a 2 000 de microîntreprinderi vor beneficia de sprijin până la finele anului 2025.
De asemenea, la sfârșitul lunii martie 2024 ar urma să fie lansat un program de formare a competențelor digitale pentru aproximativ 10.000 de profesori care să fie instruiți în integrarea tehnologiei în lecțiile lor. Conform edupedu.ro, cel puțin 50.000 de profesori implicați în formare sunt așteptați să creeze materiale educaționale care vor fi disponibile pe educred.ro sau pe alte platforme de resurse educaționale deschise. Costul unui proiect este de minim 4 milioane euro și trebuie să ofere formare pentru cel puțin 5.000 de profesori.
Pe lângă faptul că regulile PNRR specifică clar faptul că fondurile disponibile pot fi pierdute dacă nu sunt investite în mod responsabil în programele asumate de țara noastră, este crucial să eliminăm decalajul îngrijorător arătat în statisticile europene referitoare la competențele digitale ale românilor, atât la nivel individual, corporativ, cât și guvernamental, deoarece UE își propune să atingă obiectivul deceniului digital de ca 75% din întreprinderi să utilizeze tehnologii de cloud, volume masive de date și AI până în 2030.
