O parte semnificativă din teritoriul României (aproximativ șapte milioane de hectare) și 40% din zona utilizată pentru agricultură sunt amenințate de deșertificare, în special în sudul Câmpiei Române, Dobrogea și sudul Moldovei.
Un expert în domeniu, profesorul universitar Ioan Jelev, vicepreședinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice, a discutat despre această problemă, explicând că aceasta a devenit din ce în ce mai gravă în ultimii 10 ani, când efectele aridizării au început să se manifeste cu intensitate.
Citește și: Președintele PNL Suceava anunță candidatura lui Vasile Rîmbu și avertizează consilierii locali
„România se află într-o zonă caracterizată de climă excesiv continentală, cu secete pedologice prelungite. În ultimii 10 ani, temperatura medie anuală a crescut cu 0,2 - 0,6℃ și precipitațiile au scăzut cu 10 - 15 milimetri, comparativ cu media multianuală. Aceste schimbări indică o tendință clară de intensificare și extindere a fenomenelor de deșertificare și degradare a terenurilor, în special în sud și estul țării”, a explicat profesorul Jelev.
O treime din teritoriul României și 40% din suprafața agricolă se află în pericol de deșertificare. Zonele cele mai vulnerabile sunt sudul Câmpiei Române, Dobrogea și sudul Moldovei.
Principalul factor al fenomenelor de aridizare și deșertificare îl reprezintă schimbările climatice, manifestate prin instabilitate atmosferică, fenomene extreme frecvente, variații bruște ale temperaturii, cantității de precipitații, creșterea vitezei vântului și inundații neobișnuite.
„Când vorbim despre inundații neobișnuite, acest fenomen a fost observat pentru prima dată în România în decembrie 1994, ceea ce a fost atipic pentru țara noastră, unde inundațiile maxime aveau loc în timpul topirii zăpezilor și în perioada ploilor de primăvară și toamnă”, a remarcat cercetătorul referitor la unul dintre aspectele meteorologice cu care se confruntă România.Peste 11 milioane de hectare în pericol de deșertificare
Zona Olteniei este cea mai afectată de fenomenul de deșertificare din România, peste 1.000 de hectare de soluri fertile devenind dune de nisip în fiecare an. Deșertificarea este resimțită și în sudul Moldovei și în vestul României, unde tăierile necontrolate de păduri au contribuit la acentuarea acestui fenomen, alături de seceta pedologică.
Conform unui studiu recent realizat de Ministerul Mediului, peste o treime din suprafața agricolă a țării este expusă riscului de aridizare și chiar deșertificare, afectând peste 800.000 de hectare, pe care fermierii întâmpină dificultăți în practicarea agriculturii. Cea mai afectată regiune o reprezintă Oltenia, urmată de județele Olt, Dolj și Mehedinți. De asemenea, peste 11,2 milioane de hectare de teren sunt susceptibile de degradare prin aridizare din cauza temperaturilor extrem de ridicate, reprezentând un risc major de deșertificare conform unui studiu realizat de Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie București.
Activități umane iraționale cauze ale schimbărilor climatice
Profesorul Ioan Jelev a subliniat că accentuarea schimbărilor climatice se datorează acțiunilor umane iraționale, care nu iau în calcul necesitatea protejării resurselor naturale, cum ar fi apa, solul, flora și fauna. La acestea se adaugă defrișările masive, creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră ca urmare a folosirii predominant a combustibililor fosili ca sursă de energie, precum și practicile agricole nepotrivite, cum ar fi aratul în sus și în jos, care conduc la pierderi semnificative de sol.
„Pe durata erelor geologice, au existat alternanțe între perioade calde și reci, la care se suprapun unele variații naturale cu perioade mai scurte. În prezent, peste aceste oscilații naturale ale climei, se adaugă activitățile umane care contribuie la accentuarea acestor fenomene naturale”, a detaliat cercetătorul.
Măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice și deșertificării
Un studiu realizat de un consorțiu format din institute naționale și universități din România (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare în Silvicultură ”Marin Drăcea”, Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului - ICPA București, Administrația Națională de Meteorologie și Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București) a recomandat o serie de acțiuni și măsuri care ar putea contribui la atenuarea efectelor schimbărilor climatice și deșertificare.
Sunt propuse practicarea asolamentului și rotației culturilor, lucrările corespunzătoare de afânare a solului, prevenirea și reducerea tasării terenurilor, terasarea terenurilor în pantă, înființarea culturilor anuale de acoperire și practicarea sistemului de agricultură conservativă, pentru a îmbunătăți calitatea solului.
În ceea ce privește gestionarea și utilizarea apei, se recomandă adoptarea de tehnologii optime de irigare, reducerea eroziunii hidrice, construcția de acumulări de apă și crearea de zone tampon de-a lungul cursurilor de apă, reabilitarea sistemelor de irigare existente și construirea de noi rețele de irigații.
De asemenea, este esențială conservarea și îmbunătățirea calității solului, prevenirea formării crustelor de sol, reducerea pierderilor de carbon din sol, ameliorarea terenurilor sărăturate, combaterea poluării solului și reducerea pierderii de nutrienți din sol.
Pe lângă aceste aspecte, sunt luate în considerare și măsuri referitoare la amenajarea pajiștilor, extinderea pădurilor și crearea de perdele forestiere, pentru a contracara fenomenele de schimbare climatică și deșertificare.
Articol complet - Sursa Google News
Vrei știrile din Suceava primele în Google?
Adaugă Suceava Expres ca sursă preferată: articolele noastre apar cu prioritate la „Știri principale” în căutările tale.