În perioada ianuarie-februarie 2026, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 3.191 milioane euro, comparativ cu 3.638 milioane euro în aceeași perioadă a anului anterior, 2025.
Reducerea deficitului reflectă o îmbunătățire a balanței bunurilor și o scădere a deficitului în balanța serviciilor, deși veniturile primare și secundare au înregistrat deficite mai mari.
Citește și: Un din cinci angajați din România întreabă întâi AI-ul pentru sarcini
Potrivit datelor BNR, în structura contului curent, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 932 milioane euro, iar balanța serviciilor a avut un excedent mai mic cu 225 milioane euro.
Ce indică evoluția balanței de plăți și a datoriei externe?
Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 1.128 milioane euro, în creștere față de 854 milioane euro în perioada similară a anului trecut.
- Participațiile la capital au totalizat 1.180 milioane euro
- Creditele intragrup au avut o valoare netă negativă de 52 milioane euro
- Creșterea datoriei externe totale la 229.963 milioane euro
- Datoria pe termen lung a reprezentat 79,4% din total, în creștere cu 1,2%
- Datoria pe termen scurt a scăzut cu 1,5%, ajungând la 47.444 milioane euro
Conform datelor, datoria externă a României a crescut cu 1.500 milioane euro față de sfârșitul anului 2025, atingând nivelul de 229.963 milioane euro.
Care sunt principalele componente ale datoriei externe și impactul lor?
Structura datoriei externe indică o predominanță a datoriei pe termen lung, care reprezintă 79,4% din total, în timp ce datoria pe termen scurt a înregistrat o scădere de 1,5%.
Detaliile arată o creștere a pasivelor în sectorul administrației publice și al societăților care acceptă depozite, în timp ce datoria sectorului bancar a rămas relativ stabilă.
Reprezentanții BNR subliniază că evoluțiile indică o stabilizare a datoriei externe și o îmbunătățire a balanței de plăți, însă monitorizarea continuă este esențială pentru menținerea stabilității financiare.
Autoritățile economice din România vor urmări cu atenție aceste indicatori pentru a ajusta politicile fiscale și monetare, în contextul provocărilor economice globale.
Știri din rețea: Arad Expres · Iași Expres · Argeș Expres