Sursă: Svnews.ro

Creșterea prețului carburantului este, în teorie, una dintre cele mai simple pârghii de ajustare a comportamentului economic. În practică, însă, cazul României arată cât de limitată este această logică atunci când infrastructura, veniturile și structura socială trag în direcții diferite.

Ipoteze de lucru pentru parc auto total: aproximativ 8 milioane autoturisme active zilnic, ceea ce reprezintă 60%, adică 4,8 milioane de vehicule. Consumul anual de carburant pentru autoturisme este de 2,8 milioane tone, iar conversia medie este de 0,75 kg/l, ceea ce înseamnă aproximativ 3,73 miliarde litri anual.

Impactul creșterii prețului carburantului

Consumul zilnic de referință este de 10,23 milioane litri, cu un consum specific mediu de 7,5 l/100 km și kilometri totali de referință de 136,4 milioane km pe zi. Prețul de referință este de 9,5 lei/l.

• La un preț de 10 lei/l, impactul estimat ar însemna o reducere de aproximativ -400.000 litri pe zi.
• O scădere de peste -5 milioane km parcurși.
• La 12 lei/l, se estimează o reducere de peste -800.000 litri pe zi.
• Reducerea numărului de autoturisme active zilnic ar putea ajunge la -600.000–800.000.

Structura socială și elasticitatea cererii

Piața autoturismelor din România nu este omogenă. Există un nucleu dur — aproximativ jumătate dintre utilizatori — pentru care mașina este indispensabilă, în special în zonele slab conectate sau pentru navetă. Pentru acest segment, cererea este aproape perfect inelastică pe termen scurt.

În schimb, există un segment marginal, mai flexibil, care susține ajustarea inițială și care, la un anumit prag de preț, iese rapid din piață. La 13–14 lei/l, efectele ar deveni sistemice, cu o scădere a consumului zilnic cu peste un milion de litri și pierderi de peste un milion de autoturisme active zilnic.