Sursă: Svnews.ro

Creșterea prețului carburantului este, în teorie, una dintre cele mai simple pârghii de ajustare a comportamentului economic. În practică, însă, cazul României arată cât de limitată este această logică atunci când infrastructura, veniturile și structura socială trag în direcții diferite.

Conform estimărilor, parcul auto total din România este de aproximativ 8 milioane autoturisme, dintre care 60% sunt active zilnic, adică 4,8 milioane de vehicule. Acestea generează un consum anual de 2,8 milioane tone de carburant, ceea ce se traduce în aproximativ 10,23 milioane litri consumați zilnic.

Ce se întâmplă la creșterea prețului carburantului?

Modelul utilizat pentru a analiza impactul prețului carburantului sugerează o elasticitate medie la preț de -0,25. Aceasta înseamnă că, la creșteri moderate de preț, reacția consumatorilor este limitată. De exemplu, la un preț de 10 lei pe litru, impactul estimat a fost o reducere de aproximativ 400.000 litri pe zi și o scădere de peste 5 milioane km parcurși.

• Preț carburant: 9 lei/l
• Mașini mai puține: 230.000
• Km mai puțini: 5,4 milioane
• Consum mai mic: 410.000 litri

Structura socială și efectele asupra consumului

Estimările indică faptul că, la un preț de 12 lei pe litru, s-ar putea înregistra o scădere de peste 800.000 litri pe zi și peste 11 milioane km eliminați din trafic, în paralel cu retragerea a până la 600.000–800.000 de autoturisme din utilizarea zilnică.

Acest salt nu este întâmplător, ci reflectă structura socială a consumatorilor. Piața autoturismelor din România nu este omogenă; există un nucleu dur de utilizatori pentru care mașina este indispensabilă, în special în zonele slab conectate. În schimb, un segment marginal, mai flexibil, susține ajustarea inițială și iese rapid din piață la un anumit prag de preț.