Sursă: Svnews.ro
Creșterea prețului carburantului este, în teorie, una dintre cele mai simple pârghii de ajustare a comportamentului economic. În practică, însă, cazul României arată cât de limitată este această logică atunci când infrastructura, veniturile și structura socială trag în direcții diferite.
Ipoteze de lucru arată că parcul auto total din România este de aproximativ 8 milioane autoturisme, dintre care 60% sunt active zilnic, adică 4,8 milioane de vehicule. Consumul anual al autoturismelor este estimat la 2,8 milioane tone, ceea ce se traduce printr-un consum zilnic de referință de 10,23 milioane litri.
Impactul creșterii prețului carburantului
Modelul utilizat pentru a evalua impactul prețului carburantului sugerează o elasticitate medie la preț de -0,25. Aceasta înseamnă că, la creșteri moderate de preț, reacția utilizatorilor este limitată. De exemplu, la un preț de 10 lei pe litru, impactul estimat ar însemna o reducere a consumului de aproximativ -400.000 litri pe zi.
- Preț combustibil (lei/l): 10
- Mașini mai puține / zi: 230.000
- Km mai puțini / zi: 5,4 milioane
- Consum mai mic / zi: 0,41 milioane litri
Reacția utilizatorilor la creșterea prețului
Între 11 și 12 lei pe litru, sistemul ar începe să intre într-o zonă de non-linearitate. Reducerea consumului nu mai este rezultatul unor optimizări marginale, ci al unei decizii mai dure, renunțarea la utilizarea zilnică. Estimările indică, la 12 lei pe litru, o scădere de peste -800.000 litri pe zi și peste -11 milioane de kilometri eliminați din trafic.
Acest salt nu este întâmplător, ci reflectă structura socială a consumatorilor. Piața autoturismelor din România nu este omogenă, existând un nucleu dur de utilizatori pentru care mașina este indispensabilă.