Sursă: Svnews.ro
Creșterea prețului carburantului este, în teorie, una dintre cele mai simple pârghii de ajustare a comportamentului economic. În practică, însă, cazul României arată cât de limitată este această logică atunci când infrastructura, veniturile și structura socială trag în direcții diferite.
Citește și: Motorina a scăzut sub 10 lei/l după reducerea accizei de 20%
Ipoteze de lucru arată că parcul auto total din România este de aproximativ 8 milioane autoturisme, dintre care 60% sunt active zilnic, adică 4,8 milioane de vehicule. Consumul anual al autoturismelor este estimat la 2,8 milioane tone, ceea ce se traduce printr-un consum zilnic de referință de 10,23 milioane litri.
Impactul creșterii prețului carburantului
Modelul utilizat pentru a evalua impactul prețului carburantului sugerează o elasticitate medie la preț de -0,25. Aceasta înseamnă că, la creșteri moderate de preț, reacția utilizatorilor este limitată. De exemplu, la un preț de 10 lei pe litru, impactul estimat ar însemna o reducere a consumului de aproximativ -400.000 litri pe zi.
- Preț combustibil (lei/l): 10
- Mașini mai puține / zi: 230.000
- Km mai puțini / zi: 5,4 milioane
- Consum mai mic / zi: 0,41 milioane litri
Reacția utilizatorilor la creșterea prețului
Între 11 și 12 lei pe litru, sistemul ar începe să intre într-o zonă de non-linearitate. Reducerea consumului nu mai este rezultatul unor optimizări marginale, ci al unei decizii mai dure, renunțarea la utilizarea zilnică. Estimările indică, la 12 lei pe litru, o scădere de peste -800.000 litri pe zi și peste -11 milioane de kilometri eliminați din trafic.
Acest salt nu este întâmplător, ci reflectă structura socială a consumatorilor. Piața autoturismelor din România nu este omogenă, existând un nucleu dur de utilizatori pentru care mașina este indispensabilă.