Președintele Asociației Energetice din România (AEI), Dumitru Chisăliță, atrage atenția asupra efectelor negative ale Regulamentului (UE) 2026/261, care limitează importurile de gaze rusești. Acest regulament, deși are scopuri geopolitice, poate pune în pericol aprovizionarea cu gaze naturale a României în perioadele de vârf de consum din sezonul rece.
Analiza lui Chisăliță evidențiază faptul că reducerea dependenței de gazul rusesc nu a fost înlocuită cu capacități alternative sigure. În timp ce ponderea importurilor din Rusia a scăzut semnificativ, Europa a compensat prin LNG mai scump și reducerea consumului, însă aceste măsuri au dus la creșterea costurilor și la riscuri de aprovizionare, mai ales pentru țările din zona de periferie a rețelei, precum România.
Citește și: Un din cinci angajați din România întreabă întâi AI-ul pentru sarcini
Potrivit expertului, principalele riscuri generate de noul regulament includ blocaje administrative la accesul la rețea, proiecte speculative care întârzie capacitățile mature, canibalizarea regenerabilelor, creșterea costurilor fixe ale centralelor clasice și lipsa stocării și flexibilității rețelelor, ceea ce poate duce la dezechilibre majore și costuri ridicate de echilibrare.
Ce riscuri aduce Regulamentul UE 2026/261 pentru aprovizionarea cu gaze a României?
Din analiza lui Dumitru Chisăliță reiese că blocajele administrative și proiectele speculative pot limita accesul la rețea, afectând disponibilitatea gazelor în perioadele de iarnă. În plus, congestiile și rețelele vechi contribuie la pierderi tehnologice și întârzierea investițiilor esențiale pentru modernizarea infrastructurii.
- Blocaje administrative la accesul la rețea (ATR-uri)
- Proiecte speculative care blochează capacitatea reală
- Canibalizarea regenerabilelor, cu prețuri negative în orele de producție maximă
- Creșterea costurilor fixe ale centralelor clasice
- Lipsa stocării și a flexibilității rețelelor
- Rețele vechi și congestii, cu pierderi tehnologice de până la 17%
Ce impact are această situație asupra României și ce reacții oficiale există?
Specialistul avertizează că, dacă aceste riscuri se materializează, România s-ar putea confrunta cu o criză de gaze în sezonul rece, în condițiile în care infrastructura actuală nu poate face față noilor provocări. Autoritățile române au început să analizeze măsuri pentru diversificarea surselor de aprovizionare și modernizarea rețelelor, însă implementarea lor necesită timp și fonduri semnificative.
Reacțiile oficiale rămân prudente, iar Ministerul Energiei a declarat că monitorizează evoluțiile și va lua măsuri dacă situația o impune. În același timp, experții subliniază importanța unor investiții rapide în capacități de stocare și în infrastructură pentru a evita o criză energetică în sezonul rece.
Președintele AEI, Dumitru Chisăliță, continuă să atragă atenția asupra necesității unor măsuri urgente pentru asigurarea securității energetice a României în contextul noilor reglementări europene.