În luna februarie 2026, datele INS relevă o situație paradoxală în sistemul energetic românesc, unde importurile cresc în ciuda scăderii consumului și a producției interne. Această disfuncție indică probleme structurale și de planificare, nu doar fluctuații temporare.
Analiza cifrelor arată că, deși necesarul de cărbune a scăzut cu 20%, importurile de cărbune au crescut cu 520%. În același timp, producția internă de țiței a scăzut cu 9%, însă importurile de produse petroliere au crescut cu 23%.
Citește și: Un din cinci angajați din România întreabă întâi AI-ul pentru sarcini
De ce sistemul energetic românesc este atât de dezechilibrat?
Un aspect critic este dependența excesivă de resurse externe, chiar și în condițiile în care unele resurse interne devin mai puțin utilizate. În cazul cărbunelui, creșterea importurilor cu +520% indică o prăbușire a producției interne, dar menținerea capacităților naționale prin importuri masive nu garantează independența energetică.
- Producția internă de cărbune a scăzut mai rapid decât consumul;
- Termocentralele funcționează, dar nu mai sunt alimentate competitiv din surse interne;
- S-a adoptat un model absurd: capacități naționale hrănite din import;
- Logistica și stocurile nu pot explica această ruptură de echilibru;
Ce semnale transmit cifrele despre structura energetică a României?
Importurile cresc în ciuda scăderii consumului, iar dependența de importuri pentru combustibili precum motorina devine tot mai evidentă. În cazul țițeiului, importurile de materie primă au scăzut cu 18%, dar importurile de produse finite au crescut cu 23%.
Această mutare sugerează o vulnerabilitate crescută a sistemului, în contextul tensiunilor geopolitice din zona Golfului și al riscurilor de pe lanțurile globale de aprovizionare.
De ce, în condițiile în care infrastructura petrolieră este prezentă, sistemul continuă să importe mai mult produse finite în loc să rafineze local? Răspunsul indică o problemă de structură și de eficiență, nu doar de disponibilitate tehnologică.
În final, aceste cifre arată că, în loc să devină mai independent, sistemul energetic românesc devine tot mai vulnerabil și mai dependent de resurse externe, ceea ce ridică semne de întrebare asupra strategiei pe termen lung a țării.
Știri din rețea: Maramureș Expres · Ialomița Expres · Caraș-Severin Expres