În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, România a fost martoră la un război crucial pentru independența sa față de Imperiul Otoman, în contextul revoltelor din Balcani ale albanezilor, sârbilor, bulgarilor și muntenegrenilor.
Reacția oficială a Bucureștiului a fost exprimată prin Mesajul Domnesc din 15 noiembrie 1875, adresat celor două camere reunite, în care se arăta că "Evenimentele ce se petrec în cealaltă parte a Dunării, nu putem decât a le urmări cu o vie atențiune".
Citește și: Rîmbu prezintă zona amenajată de lângă sensul giratoriu din Burdujeni
La începutul anului 1876, cabinetul conservator condus de Lascăr Catargiu a analizat situația internațională și riscurile unui război ruso-turc, considerând păstrarea neutralității ca soluție temporară pentru România.
Declanșarea războiului și proclamarea independenței
La 29 aprilie/11 mai 1877, vicepreședintele Adunării Deputaților, Anastase Stolojan, a întrebat guvernul despre poziția României în conflict, iar ministrul de Externe, Mihail Kogălniceanu, a răspuns entuziast că "România este o națiune care va ști să moară pentru drepturile ei".
- Moțiunea pentru independență a fost votată în Parlament în luna mai 1877.
- Armata română a trecut Dunărea la Zimnicea în iunie 1877.
- Luptele pentru cucerirea Plevnei au început în august 1877.
- Victoria de la Plevna a fost obținută după crâncene confruntări, iar capitularea turcilor a avut loc în decembrie 1877.
Impactul și consecințele războiului pentru România
După victoria de la Plevna, cele două camere ale legislativului român au trimis telegrame de felicitare lui Carol I, care s-a întors triumfător în țară la 15 decembrie 1877.
Acest eveniment a marcat oficial proclamarea independenței României, consolidând statutul său de națiune liberă și suverană, după secole de dominație otomană.
Reacțiile internaționale și recunoașterea independenței au venit ulterior, consolidând poziția României pe scena geopolitică a Balcanilor și a Europei.
Astfel, războiul din 1877 a reprezentat un moment definitoriu în istoria națională, simbolizând lupta pentru libertate și afirmarea suveranității românești.