Președintele ASFOR Ciprian Dumitru Muscă a anunțat oficial trecerea silviculturii românești în era digitală, odată cu implementarea primului proiect-pilot de supraveghere video și scanare 3D în pădurile de la Oituz, pe 17 aprilie 2026.
Acest proiect marchează sfârșitul metodei tradiționale de marcaj a arborilor, realizată manual cu vopsea și ciocan silvic, înlocuind aceste practici arhaice cu tehnologii moderne precum sistemele LiDAR și scanarea 3D. La eveniment, participanții au avut ocazia să vadă în acțiune aceste tehnologii în teren.
Citește și: Județul Suceava pierde turiști români, câștigă turiști străini în 2026
Recent, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a adoptat Ordinul nr. 396/2026, care reglementează utilizarea tehnologiilor digitale în inventarierea și marcarea arborilor, deschizând astfel calea pentru digitalizarea completă a proceselor silvice din România.
Ce schimbări aduce digitalizarea în silvicultura românească?
Implementarea tehnologiilor digitale în pădure permite măsurători precise, eliminând erorile umane și reducând timpul necesar pentru inventariere. Scanerele reconstituie fiecare ramură și calculează volumul de lemn cu exactitate matematică, asigurând transparență și trasabilitate.
- Scanarea 3D elimină estimările „din ochi” și măsurătorile manuale, reducând riscul de interpretări greșite
- Procesul, care înainte dura zile, se realizează acum în câteva ore
- Informațiile sunt înregistrate electronic și pot fi urmărite în sistemul național SUMAL
- Trasabilitatea digitală asigură controlul drumul lemnului de la pădure la procesare
- Utilizarea tehnologiilor LiDAR și scanare 3D devine standard în toate ecosistemele forestiere ale României
Ce urmează după Oituz? Extinderea digitalizării în pădurile din România
Proiectul-pilot de la Oituz nu va rămâne singular. În următoarele luni, tehnologia va fi extinsă în județele Arad și Prahova, pentru a calibra sistemele în diferite reliefuri și pentru diverse specii de arbori. Aceste zone vor demonstra eficiența tehnologiei în toate tipurile de ecosisteme forestiere ale țării.
Președintele Muscă afirmă că această schimbare nu înlocuiește tradiția, ci o integrează în secolul XXI, susținând ideea că silvicultura trebuie să combine „toporul” și tableta pentru o gestionare inteligentă a pădurilor.
Reacțiile oficiale subliniază că digitalizarea va aduce o administrare mai transparentă, responsabilă și eficientă a resurselor forestiere, contribuind la protejarea naturii și la dezvoltarea durabilă a industriei silvice din România.
Astfel, România începe să folosească aceleași instrumente ca și marile țări forestiere ale Europei, precum Finlanda, Suedia sau Austria, pentru a asigura un viitor sustenabil pădurilor sale.